Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Reportaj Le Monde: Generația pierdută a Greciei

Un nou pachet de reforme a fost trimis de responsabilii greci creditorilor noaptea trecută, un pachet care conține măsuri neașteptat de dure, pe marginea cărora parlamentul de la Atena va vota astăzi. Le Monde scrie că se așteaptă opoziție chiar din partea adepților Syriza, care au votat împotriva austerității la referendumul din 5 iulie. New York Times - articolul de opinie care acuză Germania de ipocrizie în relația cu Grecia, pentru că Germaniei i s-a șters jumătate din datoria externă în 1953, pentru a-i da posibilitatea de a se reface după război.

Le Monde – un nou pachet de reforme în 13 puncte a fost trimis de la Atena pentru a fi analizat de creditorii internaționali

"Noile propuneri greceşti au fost primite de preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem", a anunţat aseară seara pe Twitter purtătorul său de cuvânt, Michel Reijns. "Este important ca instituţiile creditoare să le ia în calcul la evaluarea lor", a subliniat el. Aceste propuneri urmează să fie analizate de creditori - UE, BCE şi FMI - şi prezentate sâmbătă miniştrilor de Finanţe din zona euro. Potrivit Le Monde, planul de reforme propus de Grecia nu va fi dezvăluit înainte de reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro, deși detalii din acest plan au ajuns deja în presă. Parlamentul grec va dezbate astăzi planul de reforme, și se așteaptă să îl și aprobe după câteva zile de negocieri febrile. Pe de altă parte, Syriza se așteaptă să întâmpine o opoziție uriașă din partea propriilor adepți și a aripii tinere, care a văzut referendumul ca un vot împotriva austerității, și nu pentru un program atât de dur ca cel pe care îl votează azi parlamentul elen.

New York Times – un articol de opinie – Germania este acuzată de ipocrizie în relația cu Grecia

Pe măsură ce trece timpul și ne apropiem de deadline-ul de duminică, respectiv un acord așteptat între greci și creditori – Atena și suporterii săi acuză Germania de ipocrizie. În 1953, creditorii Germaniei au șters jumătate din datoria acesteia pentru ca țara devastată de război să se poată reface. Război de care tot Germania l-a adus asupra statelor europene care o împrumutaseră inițial, subliniază editorialistul New York Times. Acum Germania nu este deloc dispusă să renunțe la a mai pretinde înapoi datoria Greciei. Pe de altă parte, după mare criză economică din Germania în 1930, guvernul său, o coaliție a partidelor centriste conduse de cancelarul Heinrich Brüning a impus echilibrarea bugetului său pentru a convinge creditorii că este un datornic responsabil. Brüning a tăiat toate cheltuielile sociale și investițiile. A impus o rigoare fiscală fără precedent, chiar dacă șomajul ajunsese la cote uriașe – sunt aceleași măsuri pe care Angela Merkel le cere astăzi Greciei.

Le Monde - reportaj despre generația pierdută a Greciei

În noapte de 5 iulie, după referendum, generația pierdută a Greciei a umplut la refuz piața Syntagma. În fața parlamentului grec au celebrat prima lor victorie asupra rigorii europene. Tinerii eleni au votat în mare majoritate nu, împotriva austerității. Potrivit unui sondaj comandat de canalul de televiziune Antenna, 67% dintre buletinele cu stampila aplicată pe NU aparțin alegătorilor cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani. Pentru un NU atât de ferm a fost nevoie de șase ani de recesiune, o perioadă în care tinerii activi au trăit în ritmul demonstrațiilor, a măsurilor de austeritate și a deziluziei politice. Astăzi încearcă să pună în mișcare o economie paralizată. O generație modelată de criză. O tânără de 27 de ani, cu studii superioare în informatică, povestește cum a reușit să aibă un serviciu maximum 5 luni și că vizitează regulat biroul de șomaj. În 2009 nu știa nimic despre politică, dar a învățat apoi în modul cel mai dur. A votat cu Alexis Tsipras în ianuarie, pentru că nu mai suporta austeritatea, dar pe de altă parte nu a fost de acord cu maniera în care acesta a pasat responsabilitatea poporului, atunci când a decis să organizeze un referendum.

Un reportaj din The Independent despre cum se comportă grănicerii macedoneni cu migranții din Orientul Mijlociu, în special Siria

Reporterul The Independent relatează că a pornit spre Grecia pentru a fi în mijlocul evenimentelor legate de un posibil Grexit și a descoperit un alt subiect de reportaj. O rușine la granița dintre Grecia și fosta Iugoslavie, în Macedonia, unde ajung migranții din Siria, care fug din calea unui război care a dat naștere unei crize umanitare fără precedent în secolul nostru. Cât despre ce a văzut reporterul The Independent la frontiera macedoneană – descrie ca pe o rușine – oameni abuzați, îmbrânciți, chinuiți, după ce au mers zeci de kilometri pe jos, bărbați cu răni de glonț, femei, copii. Singurii care le oferă o mână de ajutor sunt reprezentanții organizației Medici fără frontiere, care le aduc apă sau alimente, cei care le dau o speranță migranților că Europa nu le va întoarce spatele. Grănicerii nu pot fi numiți așa, poate miliție, scrie reporterul The Independent, așa cum stă scris pe mașinile cu care patrulează.

Presa internațională 10 iulie