Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Barack Obama înăsprește propriul plan în favoarea climatului” (Le Figaro)

obama_climat_change.jpg

Barack Obama propune măsuri dure în lupta împotriva schimbării climei
Barack Obama propune măsuri dure în lupta împotriva schimbării climei
Image source: 
Reuters

Într-o țară în care sute de mii de oameni încă trăiesc din exploatarea cărbunilor și care își produce o treime din energie tocmai din cărbuni, ideile lui Obama stârnesc controverse, constată Le Figaro.

Cotidianul francez scrie că ”în perspectiva conferinței din decembrie de la Paris, Casa Albă ține ca Statele Unite să se prezinte ca un lider în lupta împotriva încălzirii globale”.

Barack Obama a ales să meargă chiar dincolo de normele pe care le anunțase acum câteva luni, comentează Le Figaro, care subliniază că ținta este reducerea cu aproape o treime a emisiilor nocive de dioxid de carbon în numai 15 ani. Planul a provocat reacții din partea celor din industria cărbunelui, iar Le Figaro amintește și de reacțiile nervoase ale adversarilor politici ai lui Obama – republicanii. ”Este ilegal și nu vom înceta să ne opunem acestui plan până ce nu va fi retras”, citează cotidianul pe un reprezentant al Coaliției Americane pentru Energie Curată din Cărbune, care mai spune ”cruciada președintelui legată de problemele climatice nu poate trece înainte de prioritățile americanilor, care vor plăti prețul prin facturi exorbitante la energie și pierderea locurilor de muncă”.

De fapt, mai scrie Le Figaro, ceea ce îi îngrijorează cel mai tare pe producătorii americani de energie, care sunt firme private, este perspectiva de a fi obligați să închidă centralele pe cărbune care încă nu au fost amortizate.

”Comisia Europeană oferă Franței asistență socială și fonduri de urgență pentru gestionarea crizei imigranților din zona Calais” (El Universal)

De dincolo de Oceanul Atlantic, tocmai din Venezuela, ziariștii de la El Universal scriu că de fapt nu ar fi o mare noutate pentru că există deja ajutor comunitar în această chestiune, printr-un centru de zi pentru cazarea imigranților ilegali care încearcă să ajungă în Marea Britanie prin canalul de sub Marea Mânecii. El Universal citează un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, care spune că ”poate fi oferită asistență prin intermediul agențiilor Uniunii Europene și fondurilor de urgență” și că oficialii din Comisie sunt conștienți că ”situația imigranților s-a deteriorat” și sprijină pe deplin cooperarea de care au dat dovadă Parisul și Londra în rezolvarea problemei.

El Universal subliniază însă că declarația purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene merge mai departe de câteva simple constatări și propuneri, oficialul european făcând referire directă la participarea ”tuturor statelor membre” la măsurile de relocare a cererilor de azil în spațiul comunitar.

Ziarul amintește că instituțiile europene au prezentat în luna mai o strategie pentru a face față la presiunea migratorie la care sunt supuse țări precum Italia și Grecia, document care include un sistem de distribuire a unui număr de 40.000 de refugiați. Bruxelles cerea ca sistemul să aibă caracter obligatoriu, însă statele comunitarea au optat pentru un mecanism voluntar.

Marea Britanie, una dintre țările afectate de criza din zona Calais, a refuzat să participe la planul de distribuire a refugiaților, în temeiul clauzei de excludere de care dispune în materie de justiție și afaceri interne, mai scrie El Universal.

”Standard & Poor's intenționează să degradeze nota Uniunii Europene din cauza Greciei” (France Presse)

S&P a scăzut perspectiva notei pe termen lung a Uniunii de la ”stabilă” la ”negativă”, citează AFP dintr-un comunicat al agenției de rating.

Standard & Poor's intenționează să scadă nota de solvabilitate financiară a Uniunii Europene în special din cauza sprijinului acordat Greciei, o țară cu risc ridicat, comentează France Presse.

Cât privește evaluarea pe termen lung, AFP scrie că decizia  sugerează că agenția de rating americană ar putea degrada această notă, în prezent la ”AA+”, în următorii doi ani.

S&P își justifică poziția prin criza din Grecia și mai ales angajamentele luate de Uniunea Europeană pentru a evita un colaps al Atenei cu consecințe potențial păgubitoare pentru zona euro.

”Faptul că Uniunea Europeană recurge repetat la fondurile ei pentru a sprijini financiar statele membre cu risc ridicat, mai recent Grecia, fără ca acestea să aducă un sprijin”, este unul dintre motivele acestei decizii, justifică S&P.

Fără să spună clar, agenția americană de rating dă de înțeles că Grecia nu și-ar putea onora datoriile față de Uniunea Europeană, mai notează France Presse.

”Parlamentul din Kosovo votează pentru crearea unui tribunal pentru crime de război” (Reuters)

Instituția a fost în mod repetat cerută de statele occidentale pentru judecarea presupuselor crime comise de membri ai fostei gherile separatiste albaneze UCK, inclusiv recoltarea de organe, relatează Reuters.

Mulți foști membri ai UCK fac acum parte din elita politică în Kosovo, iar foștii combatanți sunt considerați eroi de majoritatea albanezilor din Kosovo, amintește Reuters, care mai scrie că principalii susținători diplomatici și financiari ai Kosovo, Statele Unite și Uniunea Europeană, i-au cerut insistent să trateze aceste acuzații, în caz contrar problema putând fi preluată de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. Iar acolo, scrie Reuters, este Rusia, marele aliat al Serbiei, care se opune suveranității Kosovo.

După un deceniu de rezistență pasivă, UCK a ridicat armele împotriva fostului om forte sârb Slobodan Milosevic la sfârșitul anilor 1990, obținând în cele din urmă sprijinul aerian al NATO pentru a opri uciderea și expulzarea civililor etnici albanezi, amintește Reuters. Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008 și a fost recunoscut de peste 100 de state, dar nu și de Serbia sau Rusia.

Noul tribunal pentru crime de război va avea sediul în Olanda, din cauza preocupărilor legate de intimidarea martorilor și corupției judiciare în Kosovo, mai scrie Reuters.