”Grecia și creditorii săi au parcurs o etapă importantă spre un nou acord” (Le Monde)

Negocierile Atenei cu creditorii săi (Uniunea Europeană, Banca Central-Europeană, FMI, Mecanismul european de stabilitate), începute de mai mult de două săptămâni la Atena, ar urma, se speră, să se încheie cu un acord semnat chiar astăzi.

Noile ținte bugetare, scrie Le Monde, diferă de cele asupra cărora se aplecau Atena și creditorii până acum 2 luni. La acea vreme, nu era vorba decât de deficitul bugetar, de 1 procent anul acesta și cel mult 3,5% în 2018. Între timp, participanții la negocieri au fost nevoiți să țină cont de masiva încetinire economică a Greciei, care apasă asupra țării de la venirea la putere a partidului condus de Alexis Tsipras. Le Monde amintește că, de la finele lunii iunie, Grecia este aproape paralizată din punct de vedere financiar printr-un strict control al capitalurilor, pus în practică pentru a evita panica în piața bancară.

”Germania a avut profituri de circa 100 miliarde de euro de pe urma crizei din Grecia” (AFP)

Legat tot de problemele financiare ale Atenei, agenția France Presse publică un studiu care dovedește că Germania, care a avut o atitudine intransigentă faţă de Grecia, a obţinut profituri în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro în contextul crizei economico-financiare elene. Suma reprezintă bani pe care Germania i-a obţinut prin vânzarea de obligaţiuni guvernamentale, în contextul în care investitorii căutau active pe care să le achiziţioneze în zone sigure din punct de vedere financiar.

”Germania a beneficiat în mod clar de pe urma crizei, în contextul în care profiturile vor depăşi oricum costurile, chiar şi dacă Grecia va fi în incapacitatea de a-şi achita datoriile”, explică Institutul pentru Studii Economice din Leibniz. Mecanismul prin care Berlinul a câștigat financiar este explicat de analiștii institutului. ”De fiecare dată când pieţele financiare se confruntau cu perspective sumbre privind situaţia Greciei, Germania reducea dobânzile la obligaţiunile guvernamentale; atunci când veştile erau mai bune, dobânzile obligaţiunilor creşteau”.

France Presse amintește că Germania a cerut Greciei măsuri de disciplină fiscală şi alte reforme economice dure în schimbul unui nou plan de asistenţă financiară.

”Ministrul francez al Muncii, Francois Rebsamen, a demisionat” (Le Figaro)

Renunțarea la funcție a venit pe fondul criticilor privind creşterea ratei şomajului în Hexagon.

Ministrul francez al muncii a fost criticat de multe ori pentru că numărul şomerilor din Franţa a crescut cu 200.000 de la începerea mandatului său, acum 16 luni. Potrivit datelor oficiale din luna iunie, în Franţa sunt 3,55 milioane de şomeri.

François Rebsamen a declarat că va rămâne în funcţie până pe 19 august. ”Îi voi înmâna scrisoarea cu demisia preşedintelui Francois Hollande pe 19 august, cu ocazia şedinţei de guvern”, a declarat Rebsamen.

”Finanțări europene pentru mai multe state europene în problema migrației ilegale” (Reuters)

Comisia Europeană a aprobat o finanțare de 2,4 miliarde de euro, reprezentând ajutoarele acordate timp de șase ani unor țări, mai ales Italia și Grecia, confruntate cu creșterea numărului de imigranți clandestini.

Italia va primi cea mai mare parte a ajutorului — aproape 560 milioane de euro, în timp ce Grecia va primi 473 de milioane. Tensiunile au escaladat în acest an în timp ce mii de imigranți din Orientul Mijlociu și Africa încearcă să obțină azil în Uniunea Europeană, amintește Reuters.

La Calais, de unde imigranții încearcă să intre ilegal în Marea Britanie prin Eurotunnel din Franța, s-au înregistrat mai multe decese de imigranți în această lună.

Marea Britanie a primit deja 27 milioane de euro de la Comisie ca ajutor de urgență, sumă cerută în martie, mai scrie Reuters, care transmite că Franța va primi 20 de milioane de euro în cursul acestei luni.

Cu toate acestea, niciuna dintre aceste două țări nu a solicitat un ajutor suplimentar pentru securitate la Calais și nu va primi fonduri din programele de ajutor anunțate luni, notează Reuters.

Comisia Europeană intenționează să aprobe 13 programe suplimentare mai târziu în acest an, care vor fi apoi implementate de statele membre ale Uniunii Europene.

”Așteptată de economia niponă, revenirea la domeniul nuclear stârnește neliniște” (Le Figaro)

Le Figaro scrie despre îngrijorările pe care le provoacă în Japonia revenirea la folosirea energiei nucleare. Un prim reactor nuclear a fost repornit marți dimineața în Japonia, la mai mult de patru ani după accidentul de la Fukushima, care, din septembrie 2011, a dus la oprirea tuturor centralelor din acea țară, scrie Le Figaro.

”Doresc ca repornirea să fie efectuată prin garantarea întregii securități, care va trebui să fie prima prioritate”, îl citează Le Figaro pe premierul pro-nuclear Shinzo Abe. Cotidianul mai scrie că dorită de guvernul conservator, această repornire a programului nuclear este motivată, în primul rând, din rațiuni economice, luând în calcul costul mare al energiei importate.

Față în față cu guvernul, scrie Le Figaro, o majoritate a populației își pune întrebări în legătură cu pertinența unei reporniri, calificată drept ”eroare” de Naoto Kan, premier în momentul accidentului de la Fukushima și devenit, de atunci, unul dintre cei mai virulenți militanți anti-energie nucleară.

Strigând ”saikado hantai” (împotriva repornirii), circa 200 de persoane, potrivit postului public NHK, venite din diferite regiuni ale Japoniei unde se află instalații nucleare, au protestat în fața intrării centralei și o manifestație este prevăzută pentru marți seara, în fața reședinței premierului în Tokyo.

”Stare de urgență decretată în Saint Louis după violențe la Ferguson” (AFP, Reuters)

Starea de urgență a fost impusă în comitatul Saint Louis după ce un adolescent, inculpat pentru a fi deschis focul asupra unor polițiști, a fost grav rănit duminică la sfârșitul unei manifestații la Ferguson, în centrul Statelor Unite, transmit cele 2 agenții de știri.

Un responsabil al comitatului a explicat că poliția locală și-a asumat imediat responsabilitatea ”gestionării situațiilor de urgență” în orașul din statul Missouri ce a adus un omagiu cu o zi înainte lui Michael Brown, un tânăr de culoare ucis acolo în urmă cu un an de un polițist alb.

”Decizia a fost luată în lumina violențelor, tulburărilor în orașul Ferguson și pericolului potențial pentru persoane și bunuri”, îl citează AFP și Reuters pe oficialul local.

Cele 2 agenții amintesc că un tânăr de culoare de 18 ani a fost inculpat după focurile de armă trase la sfârșitul manifestației a aproximativ 300 de persoane, desfășurată în calm. El este acuzat pentru atacarea și rănirea unui agent de poliție, atac armat și focuri trase asupra unui vehicul, a precizat la rândul ei poliția comitatului într-un comunicat.