”Nu există acord asupra zonei de securitate din Siria” (Reuters)

Anterior, aceeași agenție, citând un oficial din Turcia, anunța că s-ar fi ajuns la o înțelegere în această chestiune.

Numai că la scurt timp, scrie Reuters, Departamentul de Stat a negat că Statele Unite și Turcia au ajuns la un acord de creare a unei ”zone de securitate” în interiorul nordului Siriei. Zona ar fi avut legătură directă cu campania militară împotriva militanților organizației teroriste Statul Islamic, informează Reuters. 

Cei doi aliați NATO lucrează la planuri pentru a asigura acoperire aeriană rebelilor sirieni și alunga rebelii islamiști din zona de-a lungul graniței cu Turcia.

Legat tot de situația din Siria, The Wall Street Journal scrie că ”Rusia şi Arabia Saudită recomandă regimului din Siria să reia dialogul cu opoziţia”. Cele două state au stabilit o serie de măsuri pentru a ajuta regimul Bashar al-Assad să reia dialogul cu toate grupurile opoziţiei pentru depăşirea războiului civil din Siria, îl citează The Wall Street Journal pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Rusia, un susţinător al regimului Bashar al-Assad, şi Arabia Saudită, care pledează pentru înlăturarea administraţiei de la Damasc, au intensificat cooperarea în ultimele luni, în scopul combaterii reţelei teroriste Stat Islamic, care ocupă regiuni din Siria şi Irak, mai scrie The Wall Street Journal.

”Încălcarea embargoului asupra armelor de către Iran nu înseamnă automat revenirea la sancțiuni” (Reuters)

Despre potențiale probleme într-o altă zonă, ceva mai la est de Siria - Iranul, scrie Reuters, mai exact despre efectele și consecințele recent încheiatului acord în domeniul nuclear.

Încălcarea embargoului asupra armelor de către Iran sau a restricțiilor privind programul său de rachete nu va forța o revenire automată la sancțiunile Națiunilor Unite în conformitate cu un acord nuclear reper, deși alte opțiuni ar fi disponibile, îl citează Reuters pe secretarul de stat al SUA, John Kerry.

Embargoul ONU asupra armelor și rachetelor balistice a fost punctul cel mai dificil înaintea încheierii negocierilor maraton dintre Iran și șase puteri mondiale în ultimele luni, amintește Reuters.

Iranul, susținut de Rusia și China, a vrut ca aceste restricții să fie ridicate în temeiul acordului nuclear, care a fost finalizat pe 14 iulie, dar s-a ajuns la un compromis pentru ca embargoul asupra armelor să rămână o perioadă de până la cinci ani și restricțiile privind rachetele până la opt ani.

Potrivit acordului nuclear, sancțiunile impuse Iranului ar urma să fie ridicate în schimbul reducerii pe termen lung a programului său nuclear. Nerespectarea limitărilor asupra programului poate conduce la impunerea din nou automată a tuturor sancțiunilor ONU, mai scrie Reuters.

”Avem un nou acord, și ce urmează acum?” (Le Monde)

Trecând în Europa, Le Monde comentează înțelegerea la care s-a ajuns în chestiunea situației financiare a Greciei și scrie că noul maraton al discuțiilor, care urmează să înceapă, ar trebui să aibă un ritm mult mai accelerat decât ce a fost până acum.

Textul acordului dintre guvernul grec și creditorii săi asupra unui al treilea plan de ajutor pentru țară în schimbul unor ajustări bugetare și reforme a fost depus la parlament în noaptea de marți spre miercuri în vederea ratificării de către deputați, anunță Le Monde.

Ziarul amintește că prim-ministrul grec Alexis Tsipras a cerut președintei parlamentului să convoace deputații pentru un vot în sesiune plenară joi, 13 august. Totuși, nu toată lumea privește ajungerea la un acord ca pe o victorie, mai scrie Le Monde, care aduce în atenție poziția Finlandei. Finlanda estimează că mai este încă de lucru pentru adoptarea unui acord asupra unui al treilea plan de ajutor pentru Grecia care să-i asigure o finanțare de 85 de miliarde de euro.

Ziarul îl citează pe ministrul finlandez de finanțe Alexander Stubb, cu declarația că ”a vorbi despre un acord este un cuvânt mare. Mai este încă de lucru cu privire la detalii”, a avertizat oficialul de la Helsinki.

Finlanda este considerată ca unul dintre susținătorii liniei dure în cadrul Eurogrupului, mai ales datorită ponderii politice a Partidului Finlandezilor, o formațiune eurosceptică făcând parte din coaliția la putere, amintește Le Monde.

”Recrudescența violențelor în estul Ucrainei constituie o violare a acordurilor de pace de la Minsk” (France Presse)

AFP scrie că situația din estul separatist al Ucrainei este departe de a se fi calmat și citează serviciul diplomatic al Uniunii Europene cu declarația că ”Recrudescența violențelor în estul Ucrainei constituie o violare a acordurilor de pace de la Minsk”.

Ucraina îi acuză pe rebeli că au lansat cele mai puternice atacuri de artilerie de la încheierea armistițiului. În schimb, Rusia a acuzat Kievul, amintește France Presse. Agenția transmite că armata ucraineană anunță că va riposta ”prin toate mijloacele” la tirurile de rachete Grad ale rebelilor în sectorul Mariupol, ultimul oraș important sub controlul Kievului în estul separatist prorus, unde trei persoane au murit în 24 de ore.

France Presse îl citează pe secretarul de stat britanic al apărării Michael Fallon, aflat în vizită la Kiev, care a spus că situația ”fierbe”, declarație făcută înainte de a merge pe terenul militar unde instructori britanici antrenează soldați ucraineni pentru a lupta împotriva separatiștilor proruși.

AFP transmite și declarațiile purtătorului de cuvânt al Statului Major al armatei ucrainene, cu aprecierea că ”Situația este foarte tensionată. I-am avertizat pe partenerii noștri occidentali că vom riposta prin toate mijloacele pentru respingerea agresiunii inamicului”,

Potrivit purtătorului de cuvânt al Statului Major al armatei ucrainene, tirurile contra pozițiilor ucrainene cu lansatoare de rachete Grad ”au devenit regulate” în ultimele zile în jurul localității Mariupol, port strategic la Marea Azov și ultimul mare oraș în zona de conflict aflat sub controlul Kievului.