Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Refugiatul – antrenor, vizat de propaganda pro-Assad (Liberation)

refugiati_1.jpg

Osama Abdul Mohsen, refugiatul sirian căruia i s-a pus piedică de către jurnalista din Ungaria Petra Laszlo
Osama Abdul Mohsen, refugiatul sirian căruia i s-a pus piedică de către jurnalista din Ungaria Petra Laszlo (FOTO: Liberation)

Presa internațională a relatat pe larg povestea lui Osama Abdul Mohsen, refugiatul sirian căruia I s-a pus piedică de către jurnalista din Ungaria Petra Laszlo, pe când alerga cu copilul în brațe. Antrenor de fotbal în țara sa, el a fost angajat de clubul spaniol Getafe și i s-a rezervat o primire festivă chiar de către vedetele de la Real Madrid. La puțin timp, pe rețelele de socializare au apărut informații potrivit cărora Osama Abdul Mohsen ar fi fost simpatizant al jihadiștilor. 

Desintox, rubrica deja celebră a jurnalului francez Liberation, vine cu câteva precizări în acest caz

”Originar din orașul Deir el-Zor, căzut în mâinile Statului Islamic,  sirianul a fost mediatizat în întreaga Europă drept un simbol pentru victimele războiului, dar a ajuns să fie acuzat că ar fi contribuit la moartea a 50 de kurzi, acum 10 ani”, scrie Liberation.

”Totul a început la la 13 septembrie, când un anume Leith Abou Fadel a publicat pe rețelele de socializare un montaj, ulterior șters, cu mai multe fotografii ale lui Osama Abdul Moshen, pe care îl acuza că face parte din rețeaua al-Nosra, ramura locală a al-Qaida. <<Se spune că Europa va primi multe gunoaie islamiste>>, era comentariul de pe acea postare.

Parcurgând însă toate postările lui Leith Abou Fadel se poate vedea că acesta este un partizan fervent al regimului lui Bachar al-Assad. Mai mult, postarea sa a fost imediat preluată de mai multe publicații pro-Assad, printre care oficiosul guvernamental Syria Now”. 

 

Autoritățile din orașul turc Edirne au reușit să-i convingă pe refugiații care intenționau să treacă granița spre Europa să se întoarcă în taberele din Turcia. Dar nu se știe pentru cât timp, după cum arată un reportaj al ziarului turc Zaman.

”Peste  2000 de refugiaţi  au fost convinși să se întoarcă în tabere, dar aceştia  îşi păstrează  vie speranţa  de a ajunge în  Europa şi în special în Germania. Motivul? Viaţa  în Turcia este foarte grea pentru ei. Sunt  nevoiți să presteze munci epuizante pentru foarte puțini bani iar singurul scop al părinţilor este acela de a le da un viitor copiilor lor.
Ahmet Mesur  este un  profesor din Siria,  care  s-a destăinuit jurnaliștilor turci „Nu există milă, nu există  conştiinţă. Ce fel de musulmani sunt?”. El spune că  a muncit 45 de zile pentru o firmă de construcţii, dar nu a fost plătit .  ”Suntem oameni, nu animale” , spune el, arătând către femeia și copiii săi aflați într- o stare deplorabilă. ”Există islam, dar nu şi musulmani, europenii sunt mai umani”, spune refugiatul sirian.
De altfel toţi refugiaţii sirieni se plâng de chiriile mari şi de viaţa scumpă. În Istanbul, o chirie minimă ajunge la 300 de euro (...)
Kurt Gulizar este din Allepo. Femeie singură,  se străduiește să supravieţuiască cu 6 copii.  Fetele s-au angajat la un atelier de confecţii, cu salarii foarte mici.  Kamilya in vârstă de 12 ani  primea un salariu lunar de 120 de euro. Doreşte să meargă în Germania.  Nur Kerdieh, care  la începutul războiului studia chimie la universitatea din Allepo,  se plânge ziaristului de la Zaman:  „ Ştiu limba engleză, dar aici găseşti de lucru numai dacă accepţi să  munceşti 16 ore pe zi.”

Palatul Elysée a anunțat duminică efectuarea primelor lovituri militare franceze asupra Statului Islamic. Prilej pentru cotidianul Le Monde să pună câteva întrebări legate de această operațiune. 

-    Care sunt țintele vizate?

Președintele Hollande vorbea despre terenuri de antrenament jihadiste din estul Siriei, în localitate Deir Ezzor. Însă, potrivit informațiilor ziarului, forțele franceze lovesc și orașul Raqqa, unde se află cartierul general al Statului Islamic. O informație pe care însă autoritățile franceze o dezmint.

-    Care este cadrul juridic al acestei acțiuni?

Parisul se bazează pe Articolul 51 din Carta ONU, privind legitima apărare. Totuși, remarcă Le Monde, acum un an Franța refuza o intervenție în Siria motivând tocmai faptul că aceasta nu poate fi legitimată de niciun act juridic international. Legitima apărare a fost invocată și de Marea Britanie în cazul loviturilor contra Statului Islamic, mai ales când a fost vorba despre jihadiștii britanici. 

-    Și totuși, de ce Franța atacă acum în Siria, desi acum un an refuza implicarea?

Inițial, Franța considera că a bombarda Statul Islamic nu făcea decât să servească interesele lui Bachar al-Assad, căruia i se impută responsabilitatea pentru zeci de mii de morți, din 2011 și până acum. Între timp, însă, Statul Islamic și-a crescut considerabil amenințarea asupra teritoriului francez, suficient de mult pentru a justifica schimbarea de orientare a politicii.

În Ucraina, prim ministrul Arseni Iațeniuk devine ținta unei investigații judiciare, potrivit cotidianului Kiyv Post.

Premierul Iațeniuk, șeful administrației prezidențiale Boris Lozhkin și ministrul de interne Arsen Avakov ar fi vizați într-o afacere de corupție, fiind acuzați că ar fi blocat anchete asura unor înalți funcționari, aplicând ceea ce se cheamă justiția selective, susține publicația de limbă engleză din Kiev. 
Geoffrey Pyatt, ambasadorul SUA la Ucraina, a afirmat la sfârșitul săptămânii trecute că  "personajele corupte din cadrul Parchetului General fac ajung să subminee în mod agresiv întregul proces de reformă."
O judecătorie districtuală din Kiev a cerut Procuraturii Generale o anchetă împotriva lui Iatseniuk privind suspiciunea unei mite de 3 milioane de dolari pentru numirea lui Volodymyr Ishchuk la conducerea radiodifuziunii publice. 
Nici judecătoria și nici biroul de presă al lui Iațeniuk nu au dorit să facă comentarii pe această temă, notează Kiyv Post.