Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Scrisoare din Rusia către Putin: ”Dumnezeu nu vă va ierta”(Timpul, Chișinău)

russian-president-vladimir-putin-getty.jpg

Vladimir Putin
Image source: 
Getty Images

O scrisoare adresată lui Vladimir Putin și Dmitri Medvedev de un jurnalist rus a făcut o puternică impresie în rândurile elitei ruse. Și nu e chiar întâmplător, fiindcă imediat s-a făcut legătura cu scrisoarea pe care Alexandr Soljenițân, laureat al premiului Nobel, i-o adresa, în 1973, liderului sovietic Leonid Brejnev.

Scrisoarea a fost preluată și de ziarul Timpul, de la Chișinău. Menționăm că pe 6 noiembrie 2010, jurnalistul rus Oleg Kașin a fost snopit în bătaie cu o rangă de fier de doi necunoscuți care îl așteptau lângă blocul în care locuia. Există suspiciuni că organizatorul atacului este guvernatorul regiunii Pskov, Andrei Turciak.

”Colegii mei v-au scris deja scrisori cu privire la cazul meu. D-voastră (și mai ales Comitetul vostru de urmărire penală) nu mi-ați răspuns; ați fost rugat să <<clarificați>> problema, dar nu mai este nevoie, pentru că înțeleg foarte bine că D-voastră v-ați <<lămurit>> de mult și sunteți la curent cu faptul că guvernatorul vostru Turciak  este inițiatorul crimei împotriva mea.

Ați hotărât să-i luați partea guvernatorului Turciak, să protejați gruparea de criminali din care el face parte. Eu, ca persoană care a suferit din cauza acestei bande, ar trebui să mă revolt și să spun că e nedrept și injust, dar înțeleg că această reacție v-ar provoca doar râsul. Legile rusești se adoptă și se respectă sub controlul deplin al D-voastră.

Îl cunosc pe anchetatorul Soțcov de mulți ani. Face parte din generația mea, cândva a fost jurnalist la radio. Mi-l imaginez în primul an la facultatea de Drept, studiind cu entuziasm dreptul roman și dorind să schimbe lumea. Dar în ce s-a transformat acum? Într-un funcționar speriat, ce visează să ajungă la pensie, fiind gata să facă orice porcărie, inclusiv penală. Cine l-a transformat? Voi, desigur.

În societatea rusă contemporană, orice discuție despre bine și rău nu are soluție. Poți să furi? Poți să minți? Este etic să omori sau nu? La fiecare întrebare de acest gen în Rusia nu vei primi un răspuns categoric. Din cauza stăruințelor voastre, națiunea e demoralizată și dezorientată. Vă rezolvați problemele curente, fără să observați că vă săpați singuri groapa. Eu înțeleg că vă temeți de gloată, dar nu uitați că voi ați creat-o.

Izolându-vă de societate, v-ați izolat de realitate. Noi, aflați de partea noastră a zidului care ne desparte, tresărim de fiecare dată când cineva din ortacii voștri, care vrea să demonstreze că-i mare gânditor, iese la tribună și vorbește despre <<complotul euroatlantic>>, <<cipizarea populației>> sau <<războiul celulelor>>.

Noi încă am păstrat capacitatea de ne mira la auzul acestor sintagme, voi însă numai pe astea le auziți și le credeți. Superstiția și misticismul vostru, imaginea lumii guvernată de masoni și pseudo-ortodoxia care l-ar băga în boli și pe Hristos v-au transformat demult într-o sectă totalitară, ce respectă etica banditească a Petersburgului anilor 90.

Problema voastră principală este faptul că pur și simplu nu iubiți Rusia, o tratați ca pe o sursă ce stă la cheremul vostru, și orice v-ar spune duhovnicii voștri, Dumnezeu nu vă va ierta”.

 

După discursul din Parlamentul European, Angela Merkel a venit  la popularul talk show-ul "Anne Will", al televiziunii germane ARD. Cancelara şi-a reiterat poziţia în chestiunea refugiaților, declarând: "Vom reuşi!"

Comentariul găzduit de Deutsche Welle pe această temă este însă destul de sceptic.

”Întrebarea e la cine se referă atunci când vorbeşte la persoana I plural”.

”Nu trebuie să fi un susţinător al lui Horst Seehofer (liderul CSU), cu atât mai puţin xenofob, ca s-o contrazici pe şefa guvernului federal, replicând <<Ba da, doamnă cancelar, se poate!>> De ce? Numai pentru că nu am altă soluţie, nu înseamnă implicit că soluţia mea e bună. (…)

<<Cunoşteţi cifre concrete sau necunoaşterea lor e tot parte a dezordinii actuale?>> – a fost o întrebare bine plasată de moderatoare, la care cancelara a răspuns pe larg, evitând totuşi să facă afirmaţii clare. Fie că nu cunoştea aceste date sau că n-a vrut să le comunice. Şi tocmai aici e problema. Cine adoptă o atare poziţei în chestiuni esenţiale, n-are cum convinge. Şi asta ar putea s-o coste. (…)

Asistăm la amurgul cancelarei? Nu ştiu. Dar cine urmăreşte în reluare emisiunea la care a fost invitată cancelara, îşi dă seama că Angela Merkel nu are decât o soluţie: să impună, împreună cu partenerii europeni, o altă politică de repartizare a refugiaţilor. Dar dacă francezii, ungurii, austriecii şi alţii îi întorc mai degrabă spatele sau se eschivează, atunci n-o să iasă nimic din acel <<Vom reuşi!>>”.

 

Un recent raport al Băncii Mondiale indică o scădere semnificativă a ratei sărăciei extreme la nivel global. Publicația americană The New Yorker ne îndeamnă însă să privim cifrele ceva mai atent.

”Care a fost cea mai importantă știre economică a acestei săptămâni? Dacă răspundeți că este vorba despre tratatul de liber schimb transpacific aveți pe jumătate dreptate.

Duminică, Banca Mondială a anunțat că în acest an, pentru prima dată, procentul populației mondile care trăiește sub pragul de sărăcie extremă a scăzut la mai pușin de zece la sută. Din 1990 și până acum, 1,3 miliarde de oameni au ieșit din starea de sărăcie extremă, iar schimbarea este extrem de semnificativă.

Să adăugăm totuși că este important să nu privim prea mult la cifrele sărăciei extreme și să privim către sărăcie în întregul ei. Dacă ești african, asiatic sau latino-american, simplul fapt că Banca Mondială te-a scos deasupra liniei sărăciei extreme aceasta nu înseamnă că nu rămâi sărac.

În realitate, în cele mai sărace 40% dintre țările lumii, potrivit datelor Băncii Mondiale, circa jumătate din populație trăiește în sărăcie relative”.

Revista presei internaţionale - 9.10.2015