Epurările politice din Turcia au favorizat atentatul de la Ankara (The Times)

”Toate acestea s-au întâmplat în urma scandalui de corupție ce l-a vizat pe primul ministru de atunci, Recep Tayip Erdogan, precum și pe cei din guvernul său, în decembrie 2013. Epurarea politică a ofițerilor a avut legătură cu dorința președintelui Erdogan de a elimina inamicii din sistemul de Securitate. Numai că aceasta a transformat Turcia într-o țară vulnerabilă față de atentatele cu bombă de tipul celor ce au  ucis aproape 100 de persoane week-endul trecut.

<<Îmblânzirea poliției>> a deschis Statului Islamic posibilitatea de a opera liber, au menționat pentru The Times surse din sistemul de securitate.  

<<Au fost create adevărate găuri în capacitatea de asigurare a securității țării, după ce 350 de ofițeri de înalt rang au fost concediați în luna decembrie 2013. Oameni cu 20 de ani de experiență au fost dați afară și au fost angajați alții,  pentru a se asigura că membrii AKP [ la putere] nu vor fi acuzați. Acum, niciunii dintre cei care lucrează în structurile de poliție și antiteroriste nu știu ce au de  făcut>>, spun sursele ziarului The Times”.

În Germania, criza refugiaților retrezește la viață mișcarea antiislamică Pegida, care intrase într-un con de umbră în ultima perioadă. Ba chiar, limbajul susținătorilor organizației se radicalizează.

”Au fost peste 10.000 de oameni la manifestația de la Dresda din 12 octombrie”, relatează Spiegel Online. Iar unii dintre manifestanți s-au lansat într-un adevărat linșaj simbolic la adresa cancelarei.

Manifestații au strigat ”Expulzați-I, expulzați-i!”, Merkel trebuie să plece!”sau … ”Maica Terroresia” (aluzie la o recentă copertă din Der Spiegel, în care cacelara era prezentată în chip de Maica Tereza).  

Două spânzurători au fost ridicate în piață, una rezervată cancelarei Merkel și cealaltă vicecancelarului social-democrat Sigmar Gabriel. Iar Spiegel notează că ”o manifestație de mai mare amploare este așteptată pentru 19 octombrie, când se împlinește un an de la aparișia organizației antiislamiste Pegida”.

Primele elemente ale anchetei privind doborârea zborului MH17, din iulie 2014, în estul Ucrainei au fost publicate ieri de ziarul olandez Volkskrant. Raportul nu spune cine sunt autorii acestui act criminal. Cu toate acestea, riscă să tensioneze și mai mult reațiile dintre Rusia și Occident.

Ziarul francez Le Figaro scrie că ”Statele Unite și Ucraina susțin că racheta rusească de tip BUK, cu care avionul a fost doborât, a fost lansată de pe teritoriul separatist. De partea cealaltă, Rusia respinge acuzațiile, arătând cu degetul către ucraineni. Forțele armate ale Moscovei și Kievului dispun și una, și cealaltă, de rachete sol-aer de tip BUK”, afirmă le Figaro, citându-l pe editorul revistei specializate în chestiuni militare, Jane`s Defense.

Se știa deja, spune Le Figaro, că era vorba despre rachete fabricate în Rusia. ”În iunie, fabricantul de armament Almaz-Anteii a confirmat că racheta trasă în iulie 2014 ieșise de pe porțile uzinei sale. Însă contrar afirmațiilor presei olandeze de ieri dimineață, raportul nu indică faptul că racheta ar fi fost trasă de pe un teritoriu controlat de rebelii pro-ruși”.

De altfel, Almaz-Anteii a infirmat concluziile anchetei internaționale, scrie în ediția sa electronică revista L`Express. ”Fabricantul rus a organizat o conferință de presă pentru a prezenta propriile concluzii, trase în urma a ceea ce a numit o experiență în condiții reale. O rachetă de tip BUK a explodat în apropierea cockpitului unui avion de tipul Boenig 777 scos din uz. Potrivit fabricantului, care a prezentat presei imagini video ale experimentului precum și studii matematice asupra traiectoriei, racheta care a doborât cursa MH 17 provenea de pe un teritoriu disputant la vremea respective de rebeli și de trupele regulate ucrainene”, remarcă L`Express.

În timp ce, pentru rețeaua rusească Sputnik, lucrurile sunt deja clare: ”racheta a fost trasă de pe teritoriile controlate de forțele ucrainene”.

Ziarul la Croix amintește faptul că ”parchetul olandez, care coordonează ancheta penală , ajutat de experți australieni, belgieni, olandezi, malaezieni și ucraineni, a anunțat încă din iunie că ar fi identificat numeroase persoane de interes în legătură cu responsabilitatea asupra doborârii avionului, fără a avea încă și niște susecți. Însă familiile celor care și-au pierdut viața în tragedie speră că raportul publicat ieri va strânce cercul în jurul celor vinovați.

Rusia, însă, a uzat de dreptul său de veto la 29 iulie, în Consiliul de Securitate al ONU, respingând astfel o rezoluție privind crearea unui tribunal special asupra cazului MH 17, cerut de Olanda”, menționează La Croix.