”România a răspuns dramei cu un elan de solidaritate” (La Croix)

”Regulile de securitate nu au fost respectate”, titrează Le Parisien, care citează o relatare de la fața locului a AFP. ”Ancheta se desfășoară într-un climat de indignare iar mass media acuză proprietarii clubului și autoritățile de iresponsabilitate. Parchetul General trebuie să-I audieze pe toți acționarii cluibului Colectiv, locul dramei , un local de noapte instalat într-o fostă fabrică de încălțăminte din centrul capitalei României”.

Iar ziarul catholic La Croix scrie, citând aceeași depeșă AFP,că ”România a răspuns cu un elan de solidaritate în fața acestei drame, cea mai gravă din Bucureștiul ultimelor decenii. La București și în mai multe alte mari orașe, sute de personae au luat cu asalt centrele de transfuzie pentru a dona sânge. Pe internet s-au multiplicat apelurile de solidaritate cu familiile victimelor  și mai mulți artiști au nanunțat intenția lor de a dona încasările viitoarelor lor spectacole”.

”Românii au plâns, s-au rugat și au acuzat duminică, pentru victimele incendiului dintr-un club de noapte, în timp ce medicii au avertizat că numărul morților ar putea crește în mod semnificativ, deoarece mulți dintre răniți au arsuri grave”, transmite U.S. News & World Report.

”Națiunea a intrat în a doua zi de doliu și mii de oameni au adus un omagiu la clubul de noapte Colectiv în sectorul 4 al Bucureștiului - scena tragediei de vineri. Într-un adevărat spectacol al durerii, mii de oameni au mers în tăcere, pe străzile orașului de 3 milioane de locuitori, duminica dupa-amiaza, ducând flori și fotografii ale celor decedați, mai scrie publicația americană”.

Și Newseek transmite că ”mii de oameni au mărșăluit duminică, în liniște, putrând flori și lumânări, pe străzile Bucureștiului, într-o comemorare a victimelor și pentru a-și menifesta solidaritatea cu familiile acestora”.  Publicația notează că focurile de artificii au generat mai multe dezastre în cluburi de noapte din întreaga lume.  În 2013, în orașul universitar brazilian Santa Maria, un muzician a aprins în interiorul clubului de noapte Kiss un tub de artificii pentru exterior, declanșând un incendiu în care au pierit 214 persoane.

Situl bulgar de știri Novinite scrie că președintele bulgar Rosen Plevenliev s-a adresat omologului său român Klaus Iohannis transmițându-i că a fost profund întristat la aflarea știrii privind accidentul și că nu găsește cuvinte care să dea expresie tristeții pentru tragicele pierderi de vieți omenești. Șeful statului bulgar a amintit și de un incident asemănător, petrecut în fața unei discoteci din Sofia , în decembrie 2001, când șapte tineri și-au pierdut viața într-o busculadă. Președintele bulgar a spus că și Bulgaria s-a aflat în doliu și comemorează victimele, alături de țara vecină. Situl bulgar reia de asemenea o știre difuzată de rețeaua Al Jazeera, potrivit căreia mulți dintre cei  implicați în tragedie erau străini și nu vorbeau românește.

Editorialul ziarului Le Monde avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide, Europa s-ar putea confrunta cu un alt val de refugiați, proveniți, de data aceasta, din Sudanul de Sud.

”În iulie 2011, euforia însoțea crearea celui mai tânăr stat al lumii. Și se putea visa. Se termina cu decenii de război civil ce lăseseră în urmă milioane de morți.(...)

Dar războiul civil care a izbucnit în decembrie 2013 în această țară mare cât Franța a ucis deja alte câteva zeci de mii de oameni și a alungat de la casele lor alte două milioane din cele 11,5 milioane de sud-sudanezi, în timp ce foametea amenință.

Uniunea Africană, care nu asistă pentru prima dată la un război murdar, s-a arătat mișcată acum câteva zile de realitățile războiului din Sudanul de Sud. Raportul său de anchetă descrie detalii incredibile: civili obligați de combatanți să bea sângele și să mănânce cadavrele arse ale celor de aceeași etnie, masacrarea copiilor, violuri în masă și alte acte de o cruzime extremă împotriva populației.

Și de ce toate acestea? Jocurile solidarităților regionale și tribale îi opun pe membrii conunității dinka, a președintelui Salva Kiir lui Nuer de Riek Machar fostul său vicepreședinte, devenit acum capul rebeliunii. (...) Dar motivele trebuie căutate și în ambițiile puterilor vecine, Etiopia, Uganda și Sudan, care își reglează conturile hrănind ambiții pe spatele martiriului sudanezilor de sud. Motivele sunt însă legate și de dezinteresul părții americane, fără de care, neîndoielnic, independența din 2011 nu ar fi fost posibilă.

Nu există rețetă miraculoasă pentru a salva Sudanul de Sud în afara voinței conducătorilor săi, rebeli sau nu. Dar nu putem crede că presiunile reunite ale ONU, Uniunii Africane, Uniunii Europene, Chinei și Statelor Unite, care toți au susținut crearea acestui stat, nu vor fi de natură să pună capăt luptelor.

Pentru moment, locuitorii Sudanului de Sud nu alimentează fluxul de migranți spre Europa. Dar acesta nu e un motiv pentru a lăsa să continue suferințele unei populații care déjà se numără printre cele mai sărace de pe planetă.