Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cioloș, calificat adesea ca al doilea comisar francez (Ouest-France)

dacian-ciolos-2.jpg

Foto: caleaeuropeana.ro
Foto: caleaeuropeana.ro

Nominalizarea lui Dacian Cioloș pentru funcția de prim ministru al României, după manifestațiile care au dus la căderea guvernului social-democrat el lui Victor Ponta, reprezintă un subiect de interes în presa internațională.

Ziarul francofon elvețian Tribune de Genève scrie că în mai puțin de două săptămâni, incendiul de la clubul Colectiv, care a costat viețile a 50 de persoane, a bulversat viața politică a României. ”După ce au coborât în stradă, pentru a protesta contra clasei politice corupte corupte, românii au obținut demisia premierulului social-democrat Victor Ponta . Marți, președintele Klaus Iohannis , unul dintre puținii politicieni care se bucură încă de încrederea poporului l-a însărcinat pe fostul comisar european Dacian Cioloș să formeze un nou guvern”.

Ziarul îl citează pe deja celebrul poet, scriitor și șofer de autobuz din Geneva , Marius Daniel Popescu. El spune că evenimentele relevă toată falsitatea statului roman. ”România, deși membră a Uniunii Europene și a NATO, nu este un stat de drept. Pentru că legile sunt tot timpul încălcate. Această tragedie este oglinda tragediei României, reflectarea realității din țară”.

În Franța, ziarul Ouest-France evocă una dintre vizitele lui Dacian Cioloș în regiune și studenția sa din Bretagne.

”S-ar putea să-l fi întâlnit pe viitorul prim ministru al României la Mûr-de-Bretagne, cu ocazia târgului Biozone, în 2010. Pe atunci, comisarul European pengtru Agricultură, Dacian Cioloș, își savura revenirea pe pământul breton  Amintiri din studenția de la Ensar , școala de agronomie de la Rennes. Dar și din stagiile de la pionierii agriculturii bio din Centre-Bretagne.

Căsătorit cu o franțuzoaică, pe care a cunoscut-o la Montpellier, el a fost calificat adesea ca al doilea comisar francez, după cum notează agenția Euractiv.

Nu e sigur că românul va reveni în franța prea curând. Acest centrist a fost desemnat să conducă o țară muribundă. Căci furia nu se potolește după incendiul de la clubul bucureștean în care au murit 50 de oameni, din cauza nerespectării normelor de securitate.  Simbol al unei corupții în fața căreia românii se plâng că nu e nimic de făcut”.

 

O altă temă predilectă în presa internațională o constituie situația din Myanmar, unde, după decenii întregi de dictatură militară, opoziția se îndreaptă către o victorie electorală clară, deși rezultatele oficiale ale alegerilor de duminică încă nu au fost communicate. Cu toate acestea, democrația se naște greu în această țară din Asia de Sud-Est.

”Partidul condus de liderul opoziției, San Suu Kyi, susține că a primit din partea președintelui statului promisiunea că va urma un transfer pașnic de putere după ceea ce se așteaptă a fi Victoria în alegerile parlamentare”, transmite ziarul nord irlandez Belfast Telegraph.

”O alternanță istorică este, teoretic,în curs”, scrie Le Monde. ”Dar suporterii lui Sang Suu Kyi se tem de ceea ceea ce ar putea fi răspunsul armatei în derută față de ceea ce anunță urnele. La precedentele alegeri naționale considerate libere, în1990, junta a lăsat Liga Națională pentru Democrație, condusă de Sang Suu Kyi, să candideze și să câștige. Dar rezultatele n-au fost niciodată recunoscute. După decenii de putere militară, și după reformele lansate în 2011, o victorie a Ligii pentru Democrație reprezintă o revoluție completă și inedită pentru scena politică birmaneză”.

Saan su Kyi este simbolul lungii bătălii pentru democrație în Myanmar și cel mai iubit politician al țării, notează CNN.  ”Acum - și nu pentru prima oară - Aung San Suu Kyi și partidul ei sunt în situația de a face istorie”.

”Ziua destinului lui San Suu Kyi a venit. Iar națiunea a așteptat-o timp de 25 de ani”, notează Times of India.

”Ce urmează? Cei conștienți de complexitatea din situației Myanmar, s-ar mira dacă Suu Kyi va prelua viitoarea președinție. Într-un articol controversat, constituția interzice ca un cetățean care are soțul sau copiii cu cetățenie străină să poată deveni președinte”. Este cazul liderei opoziției din această țară.

 

În Republica Moldova, presa comentează refuzul președintelui roman Klaus Iohannis de a promulga legea privind împrumutul de 150 de milioane de euro din partea României.

”Corect!” Titrează publicația Jurnal. ”România a decis că Moldova nu merită cei 150 de milioane de euro. Nu că nu ar vrea să ajute. Pur şi simplu, statul profund corupt dintre Nistru şi Prut nu este în stare să cheltuiască nişte bani fără să fie furaţi.

Am văzut că mulţi au interpretat ciudat decizia lui Klaus Iohannis. Au înţeles că <<Iohannis nu ne dă banii>> promişi pentru că nu vrem să mergem în UE, ci în Rusia. Greşit. Complet greşit. <<Iohannis nu ne dă banii>> pentru că i-am fura. Mă rog, politicienii moldoveni i-ar fura. Nu, nu mă supăr pe România. Pentru că nu ai să arunci cu bani într-o zonă neagră, în gura unor rechini”, scrie editorialistul de la Jurnal. 

Pentru publicația Independent, Klaus Iohannis a ales să nu accepte ”regimul mafiotic” de la Chișinău

”Se pare actualul Preşedinte al României a auzit vocea experţilor de la Chişinău, dar şi a partenerilor de dezvoltare, despre riscul ca acest împrumut să poată fi furat din cauza haosului guvernamental şi politic actual din Moldova”, scrie ziarul.

Moldova Suverană, cotidian apropiat comuniștilor, susține că a fost singura publicaţie care a explicat de ce era imposibil ca România să acorde Republicii Moldova împrumutul de 150 de milioane de Euro. ”A fost vorba despre o acţiune populistă a ex-premierului român Victor Ponta, avînd drept scop fardarea fals proeuropeană a PDM şi, mai ales, a oligarhului Vladimir Plahotniuc.

Pentru cei care ştiu să citească printre rînduri, este clar că respingerea acestui împrumut este o consecinţă a demiterii Guvernului Streleţ şi a deturnării parcursului proeuropean al RM de către Partidul Democrat din Moldova al lui Vladimir Plahotniuc.

A ştiut Vladimir Voronin ce a ştiut atunci cînd a refuzat, în Parlament, să voteze acceptarea unui împrumut care nu avea cum să vină vreodată, mai ales după căderea Guvernului Ponta de la Bucureşti!”, scrie ziarul pro-comunist.