Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa și Franța au greșit, e timpul examenului de conștiință (Liberation)

În ziarul francez Liberation, profesorul Jean-François Bayart, de la Institutul de Înalte Studii Internaționale și de Dezvoltare din Geneva, găsește cauzele atentatelor de la Paris în greșelile de politică externă ale Europei și Franței.

”Originile acestui 13 noiembrie trebuie căutate în politica externă a Uniunii Europene și a Franței în ultimii 40 de ani. Demisia Europei din chestiunea palestiniană, ocazia ratată  cu Turcia, care putea fi ușor ancorată la construcția europeană sau alianța Franței cu monarhiile petroliere sunt greșeli care au hrănit și au agravat radicalizarea în Orientul Mijlociu.

Franța a cauționat din anii 1980 o propagandă salafistă fortificată de petrodolari. Într-un moment de scădere a ajutorului public pentru dezvoltare, aceasta a slăbit statele seculariste din Africa și Orientul Mijlociu și le-a deschis către un islamo-welfare în domenii precum sănătatea și educația.

Alianța sa cu petromonarhiile arabe a făcut de asemenea ca Franța să închidă ochii, diplomatic, la războiul de agresiune al Irakului la adresa Iranului ( 1980-1988) și să-l ostracizeze pe acesta din urmă. Și aceasta, în timp ce Iranul reprezenta un pol de stabilitate în regiune și deține, alături de Turcia, cheile rezolvării unui mare număr de conflicte, după cum se vedre acum în Liban și Siria.

Aceeași dezinvoltură și în relația cu Ankara. În loc să o ancoreze la construcția europeană, Parisul s-a comportat snob, cu riscul de a-și pierde toată influența asupra Turciei, să-I favorizeze putinizarea și să o lase pradă legăturilor periculoase cu mișcările jihadiste.

Un examen de conștiință de impune. Căci greșelile care s-au întors împotriva noastră ca un bumerang au fost comise la inițiativele tuturor majorităților care s-au succedat la putere din anii 1970. Or, noi suntem responsabili pentru liderii pe care îi alegem și pentru  mass media pe care o cumpărăm. Pe scurt, suntem responsabili pentru ce ni se întâmplă”.

 

Cum poate fi purtat noul război împotroiva terorismului? Este întrebarea care continuă să fie prezentă în presa internațională, după atentatele de la Paris. Dar, mai întâi de toate, întrebarea este cum poate fi înțeles mai bine adversarul, și anume organizația teroristă Statul Islamic.

Sau Daech, așa cum i se mai spune , după inițialele arabe, o denumire care se pare că nu mai pe pe placul jihadiștilor.

Publicația electronică Politico propune un unghi de analiză și un mod de acțiune. ”Statul Islamic  este parțial un stat totalitar și parțial o organizație teroristă transnațională. Proto-statul reprezintă un mariaj între jihadiști salafiști și militari din armata fostului Partid de guvernământ irakian Baaht, inclusiv membri ai forțelor speciale . Sunt cam aceiași baahtiști care au au fost concediați după intervenția americană din 2003.

Voluntarii vin spre SI cu zecile de mii atrași de așa-numita șansă de a trăi în singurul loc de pe fața Pământului unde Sharia lui Allah este aplicată și guvernarea este în totalitate pentru Allah.

Ce opțiuni ne stau la dispoziție? Răspunsul nesatisfăcător este că trebuie să continuăm ce facem și să o facem cu mult mai mult și mult mai bine. Aceasta include lucrul cu aliații noștri pentru a tăia fluxurile de luptători străini , să continuăm loviturile aeriene și să dezvoltăm forțe speciale împotriva țintelor extrem de valoroase.

Trebuie să ne regândim și opoziția la supraveghere , un instrument esențial în lupta antiteroristă. Și trebuie să facem mult mai mult pentru a submina ceea ce SI pretinde, și anume că ar oferi un jihad de cinci stele și că Vestul se află în război cu Islamul.

Mulți dintre foștii membri ai SI s-au întors acasă oripilați de brutalitatea și corupția pe care le-au găsit acolo. Trebuie să găsim o cale prin care ei să le spună toate acestea tinerilor vulnerabili”.

 

În final, mergem în țara vecină, Bulgaria, unde se pare că a apărut o nouă minoritate, cea rusă, după cum arată o corespondență pentru situl europalibera.org

Comentând, într-un interviu apărut în cotidianul sofiot „Trud”, scăderea în acest an a numărului de turiști ruși, directorul Muzeului Național de Istorie și fost ministru pentru problemele Diasporei, Bojidar Dimitrov, constată că statistica greșește. În realitate, majoritatea turiștilor ruși nu intră în această categorie întrucât sunt proprietari de apartamente și vile de vacanță.

Între 40 și 60% din cei 300 000 de ruși în această situație au dobândit cetățenia bulgară, ceea ce le permite să călătorească fără vize și să lucreze în Uniunea Europeană. În acest mod, rușii au devenit, fără prea mare zgomot, cea de a treia sau de a patra minoritate, ca mărime, în Bulgaria.

Bulgarii au reacționat extrem de negativ la informația că țara va trebui să primească 1500 de refugiați sirieni și irakieni.În același timp însă stabilirea în țară a celor 300 000 etnici ruși intră la categoria pragmatică a turismului.

Rușii nu prezintă pericol pentru că sunt frați ortodocși și slavi, afirmă liderii fostului Partid comunist și ai celor 2-3 partide naționaliste. Aproape identică este poziția partidului GERB, al premierului Boiko Borisov.

Dar, spune presa bulgară, spre deosebire de britanicii sau irlandezii care se stabilesc în Bulgaria, rușii formează comunități închise. Apar școli și gradinițe în limbă rusă. În orașul Pomorie, de la Marea Neagră, de pildă, există un cartier întreg denumit „Malaia Rossia”. La Sveti Vlas, tot pe litoral, rusa este limba dominantă întrucât localitatea este practic cumpărată de ruși. În căteva biserici preoții bulgari îl menționează în predici și se roagă pentru sănătatea patriarhului rus Kiril.

Revista presei internaționale 18.11.2015