Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Republicanii lui Sarkozy cer ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei (Liberation)

Dacă intensificarea loviturilor aeriene în Siria întrunește un larg consens în Franța, opoziția de centru-dreapta cere ridicarea sancțiunilor contra Rusiei. Executivul francez refuză însă să orice legătură între dosarele sirian și ucrainean, scrie Liberation.

Dezbaterea parlamentară , programată de mai mult timp, n-ar fi trebuit să facă valuri. La douăsprezece zile de la atentatele de la Paris, intenția guvernului de a spori loviturile  aeriene în Siria ar fi trebuit să facă obiectul unei largi aprobări.

Dar dezbaterea s-a tensionat atunci când opoziția de dreapta, adică Republicanii fostului președinte Nicolas Sarkozy, a încercat să împingă în centrul discuției chestiunea  sancțiunilor împotriva Rusiei. Un dosar care nu are legătură directă cu cel sirian. Dreapta, care vizează prioritar inamicul reprezentat de Statul Islamic, fără a cere și plecarea lui Bachar Al-Assad , pledează acum pentru o apropiere de Moscova.

Câtă vreme Putin - pe care Hollande îl va întâlni astăzi – este aliatul nostru,  noi trebuie să ridicăm sancțiunile împotriva Rusiei, cer Republicanii. François Fillon, fost prim ministru de centru-dreapta în timpul președinției lui Nicolas Sarkozy, a numit Moscova drept un element cheie pentru victorie și a afirmat că Parisul trebuie să obțină un termen pentru ridicarea sancțiunilor.

În replică, premierul Manuel Valls a afirmat că sancțiunile vor fi ridicate atunci când Rusia va respecta în totalitate acordurile de la Minsk.

Intervievat de rețeaua France inter, Fillon a plusat, spunând că Churchill, Roosevelt și Stalin aveau puține lucruri în comun, dar aceasta nu i-a împiedicat să se lupte cu nazismul.

 

Doborârea avionului rus Su 24, la granița turco-siriană, subminează proiectul lui Francois Hollande, care se deplasează joi la Moscova în cadrul eforturilor sale de a constitui o alianță globală împotriva organizației teroriste Statul Islamic, scrie Le Figaro.

Rusia a răspuns promițând să reconsidere serios relațiile cu Ankara. Prim-ministrul Dmitri Medvedev a invocat sancțiuni economice și financiare contra Turciei, iar Vladimir Putin a acuzat regimul turc că duce o politică deliberată în direcția islamizării țării sale. Însă ministrul de externe Serghei Lavrov  a asigurat că Rusia nu va face război contra Turciei. După cum remarcă un diplomat francez citat de Le Figaro, ”Vladimir putin a adoptat un ton jos. Reacția sa ar fi putut fi cu mai dură”.

Totuși, repercusiuni la nivel politic vor fi. Șeful diplomației ruse afirmă că afacerea doborârii avionului va avea urmări asupra negocierilor de la Viena , privind o tranziție politică în Siria.

Asemenea dezvoltări complică misiunea lui Francois Hollande. După ce i-a întâlnit pe David Cameron , Barack Obama și Angela Merkel, el merge la Moscova pentru a pune pe picioare o mare coaliție internațională împotriva Daech.

Dar în pofida unității afișate marți între Statele Unite și Franța, Francois Hollande a primit puține angajemente militare suplimentare din partea lui Barack Obama. Rezervele formulate de președintele american în privința colaborării cu Rusia , atâta timp cât nu vor exista schimbări de strategie din partea lui Vladimir Putin, fac destul de ipotetică o mare coaliție care să includă Moscova.

 

La câteva zile de la distrugerea liniei de înaltă tensiune care asigura transportul energiei dinspre Ucraina spre Crimeea, tensiunile vizând  dosarul energetic  se află în permanentă creștere între Rusia și Ucraina.

Rossiskaia Gazeta, considerată drept un oficios al Kremlinului, citată de Courrier International (CI), informează că societatea Naftogaz Ucraina, deținută în proporție de 100% de guvernul de la Kiev, a primit ultimele cantități de gaz pentru care efectuase plăți în avans. Nu am fost primite nici plăți în avans și nici noi comenzi ferme. În consecință, livrările au fost întrerupte până la efectuarea de noi plăți în avans. ”Refuzul din partea părții ucrainene prezintă riscuri serioase în privința aprovizionării cu gaz a Europei, ca și a aprovizionării consumatorilor ucraineni în timpul iernii”, scrie gazeta moscovită.

Potrivit publicației Kyiv Post, întreruperea curentului electric pentru Crimeea, produsă în regiunea Kherson, de pe coasta Mării Negre, ”ar putea fi opera activiștilor ucraineni care denunță slăbiciunea autorităților ucrainene față de Moscova, după anexarea Crimeei”. În timp ce Rusia amenință Ucraina cu represalii, inclusive tăierea gazului. Însă în acest joc al blocajelor, Ucraina riscă să iasă în pierdere, estimează pentru ziarul Den, citat de Courrier International.

Oleksandr Tkatchenko, director al centrului pentru cercetări în domeniul energiei de la Kiev. ”Blocada energetică a Ucrainei nu va rezolva niciuna dintre problemele noastre. Chiar dacă, trebuie să recunoaștem, actualul sistem de livrare a energiei către Crimeea nu e deloc profitabil pentru Ucraina. Dar Moscova poate încă să riposteze. Pentru început, ne poate tăia aprovizionarea cu energie. Atâta vreme cât noi am dispune de suficiente rezerve de cărbune, amenințarea ar fi inexistentă. Or, în antrepozitele noastre, după cele mai bune estinmări, nu există decât 2,1 milioane de tone de cărbune, față de un necesar de 3,2 milioane. Iar dacă noi ne orientăm acum către importuri, primele livrări nu pot veni mai repede de două-trei luni”, spune experetul ucrainean pentru publicația Den. De altfel , publicația rusă Gazeta reamintește că Rusia a interrupt livrările de cărbune cătra Ucraina din 24 noiembrie.

 

În Republica Moldova, publicația electronică europalibera.org citează „Ziarul Național”  scrie în pagina sa de net că autoritățile moldovene au interzis accesul în țară unui istoric apropiat Kremlinului care voia să meargă în regiunea transnistreană.

Nikita Bondarev, de la Institutul Rus pentru Studii Strategice, a fost reținut miercuri pe aeroportul din Chișinău, unde a fost informat că are interdicție de călătorie în Republica Moldova. „Ziarul Național” notează că în urmă cu un an un coleg de institut al lui Bondarev și anume Vasili Kasirin, a primit o interdicție similară. Aceeași sursă scrie că decizia autorităților moldovene a fost criticată de lideri din regiunea transnistreană. Moscova a condamnat în mai multe rânduri trimiterea înapoi de la aeroportul Chișinău a unor ziariști sau militari ruși, calificând această practică drept „neprietenoasă”.

Revista presei internaționale 26.11.2015
793