Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Liderii care pot schimba Europa (Politico)

kovesi.jpg

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi , situată pe locul 21 într-un top al personalităților care pot schimba Europa
Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi , situată pe locul 21 într-un top al personalităților care pot schimba Europa

În plină criză a construcției europene, publicația electronică Politico realizează un top al celor 28 de personalități care pot schimba Europa. Câte un nume de fiecare țară membră a Uniunii. Este un top al personalităților influente, dar nu neapărat un top al celor pe care de obicei le numim proeuropene.

Nu, mai ales că pe primul loc îl găsim pe Viktor Orban, premierul Ungariei. Definit în top drept Conservatorul subversiv. Poți să-l iubești sau să-l urăști, dar în niciun caz să-l ignori, își motivează decizia autorii topului.

Brandul politic al lui Orban este astăzi normă în Europa. Puteți găsi ceva din Orban la Frontul Național din Franța, formațiune de extremă dreaptă, la Podemos, în Spania, partid de stânga, la noii lideri conservatori din Polonia, la premierul de centru-stânga al Italiei, Mateo Renzi, la conservatorii britanici. Chiar și la Donald Trump în America.

Urmează în top comisara europeana pentru Concurență, Margrethe Vestager. Presedinții marilor companii globale, sancționate deja pentru practice anticoncurențiale, știu de ce.

Podiumul este completat de lidera Partidului Național Scoțian, Nicola Sturgeon.

În mod surprinzător, locul al patrulea este împărțit de Mișcarea Refugees Welcome și de șeful guvernului Bavariei, conservatorul Horst Seehofer, adversarul declarat al politicii Angelei Merkel în materie de migrație. Motivul? Cele două părți nu au nimic în comun în afară de locul central în această dezbatere, scrie Politico.

România este reprezentată în top de șefa DNA, Laura Codruța Kovesi , situată pe locul 21.

Românii își suspectau de mult timp politicienii de corupție, dar investigațiile ei au arătat cât de extinsă era de fapt corupția. În primele nouă luni din 2015, DNA a pus sub acuzare 14 foști sau actuali parlamentari , patru miniștri  și 10 primari de orașe. Iar premierul Victor Ponta , care a demisionat în septembrie, a fost și el pus sub acuzare.

Îi mai găsim în top pe locul 5, pe artistul pelgian Paul van Haver, jumătate flamand, jumătate rwandez, cunoscut sub numele de Stromae, ca un symbol al diversității societății belgiene. Ozan Yamar, locul 20, este cetățean finlandez de origine turcă, membru al Parlamentului din partea Verzilor și este militant pentru multiculturalism într-o țară în care discursul xenofob este tot mai prezent. Alexis Papahelas, directorul ziarului Kathimerini, cu editorialele sale în sprijinul rămânerii Greciei în familia europeană, ocupă locul 15. Bulgaria se poate mândri cu Eva Paunova, locul 25, membru al Parlamentului European în grupul PPE, care la cei 28 de ani ai săi este considerată steaua în devenire a politicii europene.Și lista, evident, continuă.

 

După doborârea avionului rus de către aviația turcă, Ankara și Moscova se află în plin război al declarațiilor. Doi lideri autoritari, Putin și Erdogan cresc tensiunea prin intermediul presei.

Presa internațională a reluat pe larg relatarea Agenției Reuters despre conferința de presă în care oficiali ai Ministerului Apărării de la Moscova au prezentat ceea ce ei consideră a fi dovezi privind cumpărarea de către Turcia a unor cantități importante de petrol de la rețelele înființate de Statul Islamic. Mai mult, partea rusă acuză chiar familia președintelui turc că ar beneficia direct de pe urma acestor tranzacții.

Oficialii ruși au prezentat o serie de imagini din satelit despre care ei spun că ar reprezenta coloane de camioane-cisterne alimentate cu petrol de la instalațiile controlate de organizația teroristă, scrie Reuters.  

Aceiași oficiali ruși nu au specificat ce probe directe vin în sprijinul acuzațiilor conform cărora președintele Erdogan și familia sa ar beneficia de pe urma acestui comerț, iar de cealaltă parte, Erdogan a respins vehement acuzațiile.

Loviturile aeriene ale Rusiei ajută la reducerea comerțului ilegal cu petrol pe teritoriul sirian cu circa 50%, susține la rândul său situl Russia Today. În ultimele două luni , forțele ruse au lovit 32 de complexe petroliere, 11 rafinării și 23 de stații de combustibil , distrugând peste 1000 de camioane care transportau produse petroliere. Iar oficialii ruși au pus doborârea avionului în direct legătură cu lupta împotriva trafiului de petrol. 

 

De partea cealată, ziarul turc Hürriyet reia o declarație a peședintelui Erdogan care susține că, înainte de stricarea relațiilor, președintele Vladimir Putin obișnuia să-l caracterizeze drept "curajos și îndrăzneț”

" A spus multe cuvinte frumoase despre guvernarea mea onestă. Atunci cand se intâlnea cu [fostul prim-ministru italian Silvio] Berlusconi și cu [fostul cancelar german Gerhard] Schröder, cuvintele lui erau mereu în această direcție ", a declarat Erdogan reporterilor în drum spre Qatar, după ce a participat la Conferința ONU de la Paris privind schimbările climatice.

Și același ziar susține într-un editorial, că Rusia nu vrea, în realitate, să elibereze Siria de teroriști ci să ocupe o bună parte din teritoriul ei. Ankara se arată gata de reconciliere și de începerea unui dialog cu Moscova pentru a preveni orice alte incidente similare în viitor. Dar președintele rus încearcă în mod deliberat să escaladeze tensiunea.

Sunt deja suficiente dovezi că liderii ruși folosesc criza siriană ca pretext pentru a-și spori prezența militară , de la începutul lui octombrie. Și continuă să-și întărească pozițiile în perspectiva datei de 1 ianuarie 2016, când ar trebui să înceapă implementarea acordurilor de la Viena.

Obiectivul final al Rusiei este clar: să mențină intact și puternic regimul lui Bachar al Assad în teritoriile pe care le controlează, până la sfârșitul perioadei de tranziție. De asemenea, Moscova dorește să mențină prezența militară ca garant al unei guvernări de lungă durată a lui Al-Assad. 

Revista Presei internaționale 03.12.2015
782