Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franța, la un pas de o tristă premieră europeană

marine-le-pen.jpg

Lidera Frontului Național, Marine Le Pen

Ziarul francez Le Monde arată că dacă Frontul Național va izbuti să câștige fie și o singură regiune, în al doilea tur al alegerilor, se va înregistra o premieră la nivelul Uniunii Europene.

Niciodată vreun partid de extremă dreapta din Europa nu a reușit să obțină de unul singur majoritatea absolută, nici la nivel national, nici regional.

Nici chiar Jörg Haider nu a avut vreodată majoritatea în regiunea sa, Carinthia. El a obținut cel mult 42% din voturi în 1999. Și intrarea sa în guvernul federal, care a suscitat dezaprobarea restului Europei, a avut loc în cadrul unei coaliții.

În Italia, Liga Nordului guvernează Veneto și Lombardia, regiuni unde câteodată reuește să depășească 30% din voturi. Dar, pentru a guverna, Liga Nordului are nevoie de un acord cu dreapta tradițională.

În Finlanda, Partidul Adevăraților Finlandezi și-a făcut intrarea în guvern, dar tot într-o coaliție, alături de centriști și conservatori. Partidul a trebuit să-și abandoneze retorica anti-imigrație și anti-euro , iar popularitatea sa e în cotinuă scădere.

În Danemarca, Partidul Poporului, care a obținut un scor istoric de 21% la alegerile legislative din iunie, este ținut în afara puterii.

În Belgia, partidul flamand Vlaams Belang este înconjurat de un cordon sanitar stabilit de partidele democratice, încă de la începutul anilor 1990. Iar acest cordon nu a cedat niciodată, nici măcar în bastionul partidului populist, la Anvers.

În Olanda, liberalii și creștin-democrații au trăit, la sfârșitul anilor 2000, experiența dureroasă a unei coaliții minoritare susținută din exterior de Partidul Libertății a lui Geert Wilders. Însă nicio formațiune nu mai vrea să repete acum experiența, chiar dacă Geert Wilders s-a cocoțat în fruntea sondejalor.

 

Răcirea dramatică a relaţiilor dintre Moscova și Ankara, cândva extrem de apropiate, are efecte în regiunea Antalya. Dar și asupra celor 40 de mii de ruşi care trăiesc în această regiune prosperă a Turciei. Corespondentul Europei Libere a călătorit în Antalya și a stat de vorbă cu cei afectaţi direct de politica președinților Putin și Erdogan.

Tolga Baris are 32 de ani și slujba lui este să se asigure că cele 8 hoteluri de lux ale reţelei Limak sunt ocupate. Ele au fost construite special pentru gustul turiştilor bogaţi ruşi. Viitorul pare sumbru:

”In jur de 2000 de ruşi şi-au anulat vacanțele până la Anul Nou”, spune el.

Până la criză, datorită regimului fără vize intre cele două țări, aproape 3 milioane si jumătate de ruşi au mers, în primele 9 luni ale anului, in Antalya. In fiecare an, cheltuiau in jur de 6 miliarde de dolari in această regiune.

Hotelurile Antalyei, cu luxul lor specific, cu restaurantele care afișează meniuri în limba rusă, vor trebui să se reorienteze către alt tip de client, ceea ce nu va fi atât de simplu, cred proprietarii de localuri.

Pentru ruşii care trăiesc in această regiune, atraşi de dezvoltarea ei economică si care s-au stabilit aici, răcirea relaţiilor dintre Moscova si Ankara reprezintă o altfel de îngrijorare.

Larisa si-a petrecut acum mai mulţi ani o vacanta aici, s-a îndrăgostit, s-a măritat cu un turc si are 2 copii. Organizează anual un aşa numit festival al Păcii si Prieteniei, o încercare de a ajuta diaspora rusească să se integreze in noua țară. Relaţiile intre cele două comunităţi cresc cu fiecare an. Nu pot fi distruse într-o clipă. Este imposibil.”

Alina Balci, care este traducătoare, spune că in ultimul timp a fost martora unor scene neplăcute, chiar dacă este vorba doar de incidente răzlețe. Imediat după prăbuşirea avionului rusesc in Egipt, la Sharm el Sheik, Alina a auzit comentarii foarte neplăcute de la tineri turci in centrul comercial al Antalyei.

„Spuneau, proștilor de ruşi, duceţi-vă in Rusia voastră. Ce bine că avionul vostru s-a prăbuşit in Egipt. Vă urâm.”

Dar Alina este mai îngrijorată de ceea ce i s-ar putea întâmpla in Rusia natală, dacă va reveni acolo, pentru că are un nume de familie turc si paşaport turcesc.

Pentru Natalia, care a avut curajul să nu-şi anuleze vacanta in Antalya si care se bucură de soarele Turciei aşa cum s-a mai bucurat de trei ori până acum, soluţia pare să fie simplă: chiar dacă politicienii vor interzice ruşilor să vina in Turcia, se va găsi o cale ocolită pentru a veni, totuşi…

 

Și rămânem la Rusia, unde presa vorbește despre un proiect de lege menit a permite serviciilor secrete să supravegheze comunicarea utilizatorilor rețelelor de mesaje instant precum WhatsApp, Viber sau Skype.

Proiectul vizează serviciile de transmitere a mesajelor text, vocale și grafice, scrie cotidianul economic Vedomosti, citat de Courrier International. Și nu este exclus ca rețelele sociale care permit și schimbul de mesaje să cadă la rândul lor sub incidența legii, precizează ziarul.  

Potrivit proiectului, companiiile de comunicații trebuie să stabilească un contact cu operatorii de telefonie locali , să pună capăt anonimatului multor utilizatori și să raporteze totul serviciului federal de supraveghere a comunicațiilor. Inițiatorul legii este Kremlinul, a declarant o sursă anonimă pentru Vedomosti. Administrația Prezidențială insistă asupra necesității de a controla aceste servicii, în contextul situației geopolitice complexe din acest moment.

Vedomosti spune că, în 2013, Skype ar fi livrat Serviciului Federal de Securitate FSB mai multe parole, în timp ce alte sisteme de mesagerie au refuzat să colaboreze.

Pentru moment, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a dezmințit orice tentative de a restricționa funcționarea serviciilor de mesagerie, dar a admis că se lucrează la aprofundarea subiectului.

Revista presei internaționale - 11 decembrie 2015
1065