Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Nu vă entuziasmați de scăderea prețului petrolului! (Le Monde)

În unanimitate, acordul de la Paris asupra climatului a fost adoptat de reprezentanții a 195 de state participante la reununea COP 21.

Tratatul își fixează ca scop limitarea creșterii temperaturii globale la mai puțin de două grade Celsius. Ajutorul pentru țările în curs de dezvoltare se va ridica la 100 de miliarde de dolari, începând cu 2020. Concluziile conferinței globale privind schimbările climatice sunt salutate de presa din întreaga lume.

Un acord pentru salvarea  planetei, titrează L Express. Un avans fără precedent în lupta contra încălzirii globale, o sursă de tulburări și de amenințări crescute pentru oameni și natură. Francois Hollande a urcat la tribună și le-a strâns mâna lui Ban Ki-Moon, lui Laurent Fabius, responsabilei pentru climat din cadrul ONU Christiana Figueres și negociatoarei șefe din partea Franței, Laurence Tubiana.

Reflectând un sentiment larg împărtășit în rândul organizațiilor guvernamentale, Greenpeace a estimat că ”rezultatele reuniunii marchează o cotitură istorică , de natură a pune energiile fosile de partea rea a istoriei”.

O astfel de revoluție implică o abandonare progresivă a resurselor fosile – cărbune, petrol, gaz – care domină de departe producția industrial mondială.

" Este o victorie extraordinară a tuturor cetățenilor. Este o victorie pentru întreaga planetă și pentru generațiile viitoare.  Știu că tuturor ne va fi mai bine pentru  că am reușit să finalizăm acest acord ", a fost prima reacție a secretarului de stat american John Kerry, citat de Financial Times. Noul pact, cunoscut deja ca Acordul de la Paris, obligă fiecare țară a lumii să-și revizuiască la fiecare cinci ani planurile privind lupta împotriva schimbărilor climatice, scrie FT.

Conferința ONU a fixat ajutoare pentru state precum China, India sau Arabia Saudită, transmite BBC. Aceste state au fost considerate adevărate pietre de încercare pentru această reuniune.

Nu se poate spune că preocupările țărilor în curs de dezvoltare nu sunt legitime, scrie Bloomberg. Națiunile industrializate au fost în mare parte responsabile pentru gazele cu efect de seră deja emise. Țările mai bogate trebuie să le ajute pe cele mai sărace se adapteze.

Și totuși, un semnal negativ pentru eforturile de limitare a încălzirii globale vine de pe piața petrolului. Ieftinirea barilului nu reprezintă o veste bună chiar pentru toată lumea, scrie Le Monde.

Automobiliști, nu e cazul să vă entuziasmați prea repede de scăderea prețurilor la pompă! Bineînțeles, căderea cotației petrolului de la 115 dolari pe baril în 2014 la 40 astăzi redă consumatorilor puterea de cumpărare și dă o gură de oxigen sectoarelor mari consumatoare, precum transporturile.

Iar această depresiune va continua și în 2016, fără îndoială. Arabia Saudită și-a reafirmat strategia, la summitul OPEC, de a produce la nivel maxim pentru a-și păstra cota de piață. Nimeni nu mai mizează pentru multă vreme pe un nivel de 100 de dolari. Din contră, se va putea megre și mai jos – Goldman Sachs mizează pe 20 de dolari.

Dar cu ce consecințe?

Un preț prea scăzut va opri robinetul investițiilor companiilor petoliere în exploatare și producție. Nu este exclus un șoc care să ducă inflația pe teritoriul negativ, așa cum Banca Centrală Europeană prevena încă de de acum un an. Pe plan global, din Venezuela în Nigeria, din Algeria și până în țările Golfului, țările producătoare și-au pierdut deja cea mai mare parte a veniturilor și sunt în pragul imploziei sociale.

Pe plan climatic, scăderea prețurilor dă un semnal negativ la adresa tuturor inițiativelor ambițioase în favoarea unor economii bazate pe emisii scăzute de carbon.

Dacă la reuniunea COP 21, carbonul a fost în mijlocul tuturor criticilor, petrolul a fost lăsat deoparte. Fără îndoială, pentru că încă nu s-a găsit un înlocuitor pentru motorul cu explozie. Or, dacă vrem să limităm creșterea temperaturii globale cu două grade, trebuie să lăsăm în pământ 80% din actualii combustibili fosili. Dar se poate – și se vrea – să ne lansăm într-o revoluție energetică atât de radicală?

În Italia, aproape 800 de milioane de euro au ajuns în patru bănci regionale , prost gestionate. Un scandal financiar căruia premierul Renzi încearcă să-i facă față, pe fondul nemulțimirii clienților păgubuți, scrie ziarul Liberation.   

Pentru mulți clienți care au ales aceste depozite toxice, pagubele se ridică la zeci de mii de euro. Toate economiile după o muncă de o viață. Este vorba despre Banca Etruria, CariChieti, Banca Marche  și Carife, care au vândut clienților, în mod deliberat, produse toxice. Sub semnul urgenței, guvernul lui Mateo Renzi a pus pe masă, încă de la sfârșitul lui noiembrie, un plan de salvare a celor patru entități bancare, în valoare de 3,6 miliarde de euro. Conturile curente sunt garantate, dar problema este cu investitorii care au subscris la obligațiunile riscante.

Afacerea capătă însă o turnură politică. Asociațiile consumatorilor ca și partidele de opoziție acuză guvernul că ar încerca salvarea băncilor pe spatele micilor depunători.

Iar vicepreședintele Băncii Etruria nu este alta decât tânăra ministră pentru reforme instituționale, Maria Elena Boschi, foarte apropiată de fostul primar de la Florența, adică actualul premier Mateo Renzi.

Scriitorul Roberto Saviano, cunoscut pentru cărțile sale care denunță activitatea mafiei în Italia, vorbește despre un grav conflict de interese. ”Dacă guvernul vrea să se ocupe de aceste bănci, atunci trebuie să-I ceară ministrei Boschi să demisioneze. Acest guvern trebuie criticat în aceeași măsură precum cel condus de Silvio Berlusconi”, spune scriitorul Italian.

1374