Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Polonia: de la ”lovitură de stat” la ”Give PiS a chance!”

Polonia – sau mai precis politica noului guvern conservator al Partidului Lege și Justiție – a devenit subiect de dezbatere în presa internațională. Există critici dar și articole care susțin că noua putere de la Varșovia nu trebuie judecată atât de aspru.

Noul guvern polonez și președintele Parlamentului European s-au angajat într-un război al vorbelor, care amenință, să înrăutățească relațiile polono-germane, scrie EU Observer.

Publicația europeană scrie că președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat luni postului de radio german Deutschlandfunk, că tot ceea ce se întâmplă în Polonia este dramatic și are caracteristicile unei lovituri de stat. El s-a referit la încercarea partidului de guvernământ din Polonia de a-i schimba pe membrii Curții Constituționale cu oameni favorabili noii puteri.

Premierul polonez, Beata Szydlo a reacționat în aceeași zi și a cerut ca liderul european să prezinte scuze.

Ministrul de externe Witold Wlaszczykowski s-a făcut ecoul premierului maghiar, Viktor Orban, care a afirmat la un moment dat că vrea să construiască o "democrație neliberală".   Ministrul polonez a afirmat că ”există diferite forme de democrație în Uniunea Europeană, deci nu e nici o bază pentru a stigmatiza Polonia."

Cotidianul german Berliner Zeitung a remercat sarcastic, în aceeași zi, că Berlinul nu are a aștepta solidaritate din partea Poloniei privind relocarea refugiaților, câtă vreme a păstrat la maximum posibil restricțiile pentru lucrătorii polonezi care vin să lucreze în Germania, după extinderea din 2004.

Noul ministru polonez de interne, Mariusz Blaszczak, a mers mai departe, afirmând că Schulz dă dovadă de "aroganță germană".

El a amintit că " Varșovia, a fost distrusă de germani și 50.000 de bărbați, femei și copii au fost uciși de către ofițerii statului german”.

Recent, The New York Times observa că Polonia traversează o adevărată criză constituțională:  au fost schimbați în mod abuziv șefii agențiilor de securitate; mass-media independenă este amenințată; guvernul a refuzat să arboreze drapelul UE la evenimente la nivel înalt sau a încercat să oprească, de exemplu, producția de unui spectacol, Moartea și Fecioara, de Elfriede Jelinek, pe motiv că este "pornografic".

Iar Robert Kropiwnicki, unul dintre liderii Platformei Civice, de opozție, spune că Jaroslaw Kaczynski începe să dezvolte standarde de tip putinist.

De asemenea, el spune că PiS alimentează "fervoarea naționalistă", referindu-se a un grup de tineri de dreapta, din orașul polonez Wroclaw, care a ars efigia unui evreu ortodox, în timpul unei manifestații publice.

Dar guvernarea conservatoare poloneză își are și susținătorii ei. Nu toată presa internațională condamnă ceea ce se întâmplă în Polonia.

”Give PiS a cance!” Titrează publicația Politico, făcând un joc de cuvinte care îmbină prescurtarea numelui partidului polonez de guvernământ cu titlul unui cântec de success al lui John Lennon.

În primul rând,  să privim faptele. Partidul Lege și Justiție, prescurtat, PiS, este fundamental un partid conservator de mase, care include în rândurile sale atât populiști cât și pragmatici orientați spre piață, conservatori și naționaliști ultraconservatori.

Mulți lideri PiS au fost eroi ai luptei pentru libertate din timpurile Solidarității,  în timp ce alții au fost dizidenți care au luptat din greu împotriva regimului comunist. Ei încă încă suferă de pe urma compromisurilor făcute de liberali în tranziția țării spre democrație, după 1989.

Ei spun că Polonia trebuie să anuleze o parte din acest prejudiciu, în special prin înăbușirea influenței de care se bucură stânga liberală asupra mass-mediei publice și în instituțiile artistice susținute de stat, pe care le consideră excesiv de laice, dacă nu chiar anti-religioase.

Cum organizațiile lor au fost de multe ori infiltrate de informatori, în anii  de opoziție, Partidul lege și Justiție este populat de unii lideri care încă se agață de o teorie a conspirației,  atât în politica internă cât și în relațiile internaționale.

Cum ar fi teoria liderului PiS Jaroslaw Kaczynski, cum că președintele Vladimir Putin și autoritățile ruse au fost complice la prăbușirea avionului polonez, la Smolensk, în 2010, accident în care a murit și fratele său Lech, președinte al Poloniei.

Pe scurt, o privire mai atentă asupra noului guvern de la Varșovia sugereaza că acuzațiile sunt mai grave decât realitatea. Polonia, la fel ca toate democrațiile occidentale, poate beneficia de atenția presei și de vigilență internațională. Dar reacțiile instinctive, alarmiste sau prejudecățile nu vor fi în folosul Poloniei, scrie Politico.

Conservatorii sunt disciplinați, titrează site-ul Deutsche Welle, referindu-se la dezbaterile concresului crestin-democraților germani. Cu toate criticile care i-au fost aduse mai înainte, Angela Merkel și-a impus în fața partidului politica sa în privința refugiaților.

A reuşit din nou. Delegaţii la congresul CDU au sprijinit-o fără echivoc pe Angela Merkel. O rebeliune împotriva politicii ei faţă de refugiaţi nu s-a produs.

După cele 72 de minute ale discursului au izbucnit aplauzele, nu euforice, dar încurajatoare. Chiar unul dintre criticii lui Merkel, Wolfgang Bosbach, a apreciat discursul. Ea a arătat cât de mari sunt provocările pentru ţară şi a lansat semnalul abordării deschise, fără nici un fel de tabuuri, a problemelor cu care se confruntă populaţia.

Merkel s-a referit mult la tradiţiile din CDU - abordând un ton neobişnuit de emoţional pentru ea. Predecesorii ei Konrad Adenauer, Ludwig Erhard şi Helmut Kohl nu au dat înapoi în faţa unor proiecte riscante, precum înfiinţarea economiei sociale de piaţă sau reunificarea ţării. Comparabile sunt datele şi în cazul crizei refugiaţilor. Este o nouă provocare pentru a dovedi "de ce suntem în stare". În identitatea germană se regăsesc şi "realizările de anvergură". Merkel s-a referit la răbdarea de decenii a strămoşilor, întrebându-se dacă este bine să "capitulăm, după numai câteva luni".

La final, "Declaraţia de la Karlsruhe" a fost adoptată aproape în unanimitate. Din totalul celor aproape 1000 de delegaţi, doar câţiva au votat împotrivă. Propunerea de închidere a graniţelor a fost retrasă. Rebeliunea împotriva lui Merkel s-a manifestat în doze extrem de mici.