Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce va păți Coreea de Nord? Depinde de China ( Washington Post)

Experimentul nuclear din Coreea de Nord  ocupă spații largi în presa internațională. Deși nu este clar la ora actuală dacă într-adevăr a fost vorba despre o bombă cu hidrogen, presa vorbește despre consecințe importante.

Washington Post scrie că, dacă este vorba despre o bombă cu hidrogen, atunci acesta este într-adevăr un lucru foarte important O bombă cu Hidrogen ( sau bombă termonucleară)  este de mii de ori mai puternică decât o bombă atomică obișnuită.

Există însă un grad considerabil de scepticism cu privire  întrebarea dacă a fost cu adevărat o bombă cu hidrogen. Jeffrey Lewis, un expert nuclear la Institutul de Studii Internaționale Middlebury, spune că e bine să fim precauți.

Parlamentari din Coreea de Sud, membri ai comisiei pentru serviciile de informații,  au declarat reporterilor locali că bomba cu hidrogen care se presupune că  fost testată miercuri a avut  o putere de aproximativ 6 kilotone - aproximativ aceeași mărime ca și la experimentul nord-coreean din 2013 și o explozie cu mult mai mică decât una asociată, de obicei, bombei cu hidrogen.

Însă indiferent dacă explozia a fost una atomică sau termonucleară, a fost o provocare și o sfidare clară a tratatelor internaționale.

Consiliul de Securitate a mai adoptat până acum alte patru rezoluții de la primul test nuclear al Coreei de Nord – câte una după fiecare test nuclear din 2006, 2009 și 2013, și o alta după o lansare  balistică în decembrie 2012. În mod evident, nici una dintre acestea nu a avut impact.

Va fi diferit de data aceasta?

Ei bine,  asta depinde de cât de supărată este China. În 2013, China - cel mai apropiat aliat al Coreei de Nord și membru permanent drept de veto al Consiliului  de Securitate - a fost atât de supărată că a  susținut o rezoluție care a extins regimul de sancțiuni, îngreunând mult posibilitatea Coreei de Nord  de a transfera bani.

Dar oricât de furioși ar fi conducătorii de la Beijing, ei nu pot pierde din vedere imaginea de ansamblu: China nu dorește o prăbușire în Coreea de Nord. Aceasta ar trimite milioane de refugiați înfometați peste China. Apoi, Beijingul nu vrea nici trupe americane în prezente Coreea de Sud. Deci, interesul primar al Chinei este stabilitatea.

Pentru Jerusalem Post, experimentul de miercuri nu este o surpriză. Imagini  din satelit au fost publicate deja acum aproximativ o lună, pe site-ul de un institut de cercetare care urmareste activitatile nucleare ale Coreei de Nord, cunoscut sub numele de Nord 38.

Imaginile arată că Phenianul finalizase constructia  locului de testare cu aproximativ o lună în urmă și de asemenea arată un tunel săpat pentru experiment.

Astfel că agențiile de informații din întreaga lume, care urmăresc activitatile nucleare ale Coreei de Nord, nu au fost surprinse.

Multe necunoscute persistă încă în jurul evenimentelor din noaptea de Revenion de la Koln , dar polemicile pe scena politică germană au început deja.

Schimburile de replici au izbucnit în cadrul coaliției guvernamentale, scrie situl televiziunii publice belgiene RTBF.  Uniunea Creștin Socială bavareză, CSU, care de luni de zile critică politica Angelei Merkel în favoarea refugiaților, a primit acum apă la moară.

"În cazul în care solicitanții de azil sau refugiați sunt implicați în astfel de atacuri (...) acesasta trebuie să conducă la încetarea imediată a șederii lor în Germania", a declarat  Andreas Scheuer,  secretar general al CSU, înainte de a o primi, miercuri, pe Angela Merkel în Bavaria, în cadrul unei întâlniri programate mai demult.

Fără să mai aștepte rezultatele anchetei, mulți politicieni au început să  instrumentalizeze evenimentul. Cum este cazul lui Frauke Petry, lider al partidului populist Alternative für Deutschland (AFD). După aceste incidente, "este  oare Germania suficient de deschisă către lume și de multicoloră pentru dumneavoastră, doamnă Merkel?" a întrebat liderul partidului populist care a crescut simțitor în sondaje în ultima vreme.

Și tot miercuri, primarul din Köln, Henriette Reker,  a ajuns în focul dezbaterilor  după ce le-a sfătuit pe femei să păstreze distanța și rămână grupate în timpul petrecerilor de stradă, pentru a evita agresiunile. Pe Twitter a făcut deja carieră fiormula "distanță de un braț", folosită de primăriță.

Criticii săi  spun că ar trebui să se concentreze  mai degrabă pe consolidarea securității și arestarea atacatorilor, decât dă dea vina pe victime.

Puține detalii sunt cunoscute legat de identitatea atacatorilor și nu  există dovezi că ar fi forba despre solicitanții de azil, subliniază presa germană.

Euronews spune că există controverse și în legătură cu faptul că ofițeri de poliție s-au grăbit să sublinieze etnia celor suspectați că au comis atacurile.

Ministrul german al Justiției, Heiko Maas, a cerut prudență:

"În timpul acestor investigații, vom vedea clar ce fel de infractori sunt implicați”, a spus el. ”Dar, a simplifica lucrurile  și a le pune în directă legătură cu problema refugiaților nu constituie altceva decât o manipulare a dezbaterii. Să stabilim faptele și apoi să tragem concluziile necesare. ", a spus ministrul, citat de Euronews.

Editorialul ziarului Le Monde analizează efectele intrării în vigoare a acordului de liber schimb Uniunea Europeană- Ucraina. Un acord care ar putea deschide calea unei reglementări a crizei regionale. Cu condiția ca și Rusia să o dorească.

Iată, deci, în vigoare, acest tratat celebru, prin care războiul a venit în Europa.

Îndepărtarea Kievului de zona economică strategică a Rusiei a  lovit rău în marele proiect al lui Vladimir Putin privind Uniunea Eurasiatică. Fără greutatea economică a Ucrainei – cu cei aproape 43 de milioane de locuitori,  și baza sa industrială și agricolă - Uniunea Eurasiatică, limitată de acum la Kazahstan și Belarus, nu prea are sens.

Totul s-a întâmplat ca  și cum Putin nu a îngropat vechea doctrină  a suveranității limitate, impusă URSS sateliților săi. Dar, de asemenea, ca și cum oficialii de la Bruxelles, responsabili pentru negocierile cu Kievul,  au uitat, în aroganța lor și ignoranța lor în materie de istorie, de toate legăturile ancestrale - religioase, emoționale, familiale, lingvistice,  ca să nu mai vorbim economice - între Ucraina și Rusia.

Ce doresc ucrainenii? În primul rând,  să scape de răul moștenit de la URSS,  de capitalismul corupt, care coabitează cu gangsterii,  mergând mână în mână cu autoritarismul politic. Și doresc alinierea progresivă la modelul european. Această opțiune, confirmată de o serie de alegeri libere, trebuie să fie apărată.

Acum însă, Kremlinul  nu acceptă turnura turn pro-europeană a Ucrainei, și a decis măsuri comerciale de retorsiune împotriva Kievului.

Acest lucru este absurd. Cele două economii sunt deja într-o stare proastă. Intrarea în vigoare a acordului ar trebui să fie, în schimb, o oportunitate pentru o negociere globală în trei - Rusia, UE, Ucraina – care să ratifice libera alegere de la Kiev, în conformitate cu dispozițiile acordurilor de la Minsk și să ia în considerare ridicarea sancțiunilor economice impuse Rusiei. Poate fi necesar să privim problemele în ansamblu pentru a găsi soluții.

 

Revista presei internaționale