De ce s-a supărat Matteo Renzi pe Bruxelles ( Le Figaro)

"Europa este într-o criză de identitate și nimic nu-i reușește. Europa trebuie să se schimbe. Avem propunerile noastre și aliații nu ne lipsesc. Bruxelles-ul nu este infailibil ", a  declarant Renzi la sfârșitul săptămânii trecute.

Dezbaterea s-a încins din cauza celor 3 miliarde de euro promise de UE Turciei, pentru a pune stavilă fluxului de migranți. Matteo Renzi amenință că va suspenda contribuția Italiei, considerând că Ankara nu dă suficiente garanții că acești bani merg exact la rezolvarea problemei refugiaților.

Un alt dezacord privește destinația a 40.000 migranți ajunși în Grecia și Italia și care ar trebui distribuiți în restul Europei. Acordul semnat în iulie a rămas literă moartă.

Italia vrea apoi să rezolve singură situația băncilor cu probleme, în ciuda amenințărilor  de la Bruxelles cu proceduri privind încălcarea dreptului european.

Un alt punct de divergență îl constituie distribuirea programului european de investiții, pe care Matteo Renzi este disperat să-l vadă că devine realitate. Și, mai presus de toate,este vorba despre  "flexibilitatea" conturilor publice, pe care Italia o solicită Bruxellesului "din cauza" cheltuielilor suplimentare  neprevăzute pentru a găzdui 180.000 de migranților sosiți anul trecut. Și,probabil, vor fi la fel de mulți și în acest an.

Aceste dezbateri au evidențiat o anumită izolare a Italiei pe scena europeană. Nici unul dintre cele mai importați liderii  nu i s-a alăturat lui Matteo Renzi. Nici măcar italianca Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă și de Securitate Comună,  care vrea relații liniștite cu președintele Comisiei.

Desigur, aceste acuze au și scopuri politice interne, pentru a mai reduce  din avântul partidelor populiste Mișcarea Cinci Stele și Liga Nordului.

Reconcilierea ar trebui să se profileze odată cu vizita lui Renzi la Berlin, pe 29 ianuarie, urmată de sosireala Roma a lui Jean Claude Juncker.

Scenele petrecute sâmbătă seara la Calais, când cel puțin 150 de migranți au luat cu asalt un feribot cu destinația Marea Britanie sunt intens comentate de o parte și de alta a Canalului Mânecii.

Le Figaro scrie că evenimentul s-a produs după  un marș în centrul orașului, la care au participat circa 2000 de persoane, la care au participat atât migranți cât și cetățeni din mai multe țări europene și care reclamau ”condiții de primire demne” pentru solicitanții de azi.

De această data s-a mers mai departe decât de obicei, scrie cotidianul catholic La Croix. Cu 82 de curse pe zi, portul Calais este punctul de trecere numărul unu spre Anglia. Situația tinde, de asemenea, să adâncească diviziunile între partizanii solidarității și  ceilalți, exasperați de climatul de nesiguranță care s-a s-a instaurat în oraș. Autoritățile se tem de o spirală a violenței, mai ales că au avut loc deja mai multe bătăi între migranți și pe parcursul evenimentului s-au înregistrat și acte de ostilitate din partea localnicilor, scrie La Croix. .

În Marea Britanie, presa relatează despre vizita pe care șeful Laburiștilor, Jeremy Corbyn, a făcut-o chiar în tabăra de refugiați de la Calais. The Times scrie că Jeremy Corbyne a acuzat guvernul de la Londra că nu face nimic în criza refugiaților și a cerut ca cei 3000 de migranți aflați în tabăra de la Calais să fie primiți în Marea Britanie.

Corbyn a dealarat pentru Sky News că laburiștii au fost până acum prea defensivi în chestiunea refugiaților. Guvernul de la Londra a permis până acum accesul a 20.000 de refugiați sirieni dar liderul laburist crede că trebuie făcut mult mai mult. 
 

Ultimele dezvăluiri din ancheta privind moartea fostului spion Alexandr Litvinenko ar putea schimba relațiile dintre Rusia și occident, crede presa europeană. Dar ar putea influența și situașia internă din Rusia.

Ziarul francez Liberation remarcă faptul că Vladimir Putin încetează a mai fi omul atotputernic adorat de tot poporul. ”Rubla a pierdut mai mult de două procente de la începutul lunii și prețul petrolului  (care asigură Moscovei cea mai mare parte a veniturilor) continuă să scadă. Populația rusă suferă și s-ar putea întoarce rapid împotriva eroulului său care a risipit slabele resurse ale țării în aventuri militare  precum Ucraina sau Siria, unde până una-alta  s-a împotmolit.. "

Cum să gestionăm efficient cazul Litvinenko, câtă vreme cooperăm cu Rusia în cadrul ONU, în dosarul Iranian, în Siria și în lupta împotriva terorismului? - întreabă Daily Telegraph.  ”Nu există un răspuns corect la această întrebare. Economia rusă este deja la pământ. Și ar fi inutil ca Marea Britanie să treacă la noi sancțiuni financiare – cum ar fi înghețarea activelor ruse. Acest lucru nu ar schimba proiectele Kremlinului. ... Anturajul lui Putin la Moscova continua să mintă  și să se simtă bine în în propriul machiavelism. "

Ziarul spaniel El Mundo analizează circumstațele care au făcut posibil raportul privind moartea spionului.

"Pe de o parte, a fost perseverența admirabilă a Marinei Litvinenko, vaduva fostului spion, care nu a renunțat lupta sa neobosită pentru adevăr. Pe de altă parte, vedem răcirea relațiilor dintre UE și Rusia, ca urmare a conflictului din Ucraina. Și numai în acest context, al sancțiunilor europene la adresa Moscovei, guvernul britanic a schimbat strategia și a solicitat deschiderea unei anchete, după ce a ezitat ani de zile , pentru a nu stârni mânia Kremlinului. "