Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Brexit: consecinţe pentru Europa (presa europeană)

brexit_1.jpg

Financial Times găseşte că britanicii ignoră pur şi simplu implicaţiile pe care le-ar avea cu adevărat un vot de da sau nu
Financial Times găseşte că britanicii ignoră pur şi simplu implicaţiile pe care le-ar avea cu adevărat un vot de da sau nu
Image source: 
Reuters

Liderii europeni sunt gata să facă concesii premierului David Cameron la summitul care începe azi, pentru a asigura menținerea Marii Britanii în Uniune. Dar care sunt consecințele unui posibil Brexit pentru Europa?

La Praga, cotidianul Dnes scrie că ”în timp ce Europa de Vest se luptă pentru a-i face concesii lui David Cameron și se arată dispusă să plătească prețul, Varșovia, Budapesta, Bucureștiul și Praga se ceartă cu Donald Tusk”. ”Şi astfel, în Occident, începe să se nască o întrebare: de ce a ajutat Uniunea Europeană ţările ex-comuniste cu miliarde de euro? Și dacă nu cumva ar fi fost mai bine fără ele”.

Ziarul croat Večernji crede că Uniunea nu va ajunge vreodată să fie o Federaţie.

”Devine tot mai clar care este sensul reformelor avute în vedere sub presiunea britanică. Accentul este pus pe suveranitatea statelor membre și, pentru prima dată, s-a anunțat public că nu neapărat toți trebuie să urmeze ideea de uniune tot mai strânsă, menționată încă din preambulul Tratatului din 1957. Este foarte simplu: în Europa, nu te simţi european, ci german, grec, croat, etc. Este o identitate culturală și istorică pe care niciun summit european nu o poate șterge. Nimeni în Europa nu poate impune o identitate europeană pentru oricine. UE va rămâne, astfel, ceea ce este: o comunitate de state suverane”.

În Marea Britanie, cotidianul Financial Times găseşte că britanicii ignoră pur şi simplu implicaţiile pe care le-ar avea cu adevărat un vot de da sau nu.

”Poate temerile pe care ni le care inspiră zona euro sunt exagerate. Poate că se va da curs sensibilități britanice, inclusiv celor legate de sectorul nostru financiar. Nu știm dacă într-un deceniu, piața unică a serviciilor va fi o realitate sau încă în stadiu de dezbatere. Nu știm dacă exporturile noastre în afara UE vor fi mai importante decât cele de piața europeană și regulile care o guvernează se vor dovedi mai puțin importante pentru existența noastră. Referendumul acesta vine prea devreme”.

Şi totuşi, o eventuală plecare a Marii Britanii ar aduce şi anumite avantaje, este părerea ziarului finlandez Iltalehti.

”Franța va căpăta o pondere mai mare în politica externă a UE și protecționismul pe piața muncii ar fi întărit. Polonia ar putea vedea, de asemenea, că îi creşte influența. Cu toate acestea, cel mai rău scenariu ar fi ca marca Brexit să genereze emulaţie și alte țări să urmeze exemplul. Acesta ar fi sfârșitul UE, așa cum o știm. În contrast însă, țările care vor dori să elaboreze norme comune ale Uniunii Europene ar putea rămâne înăuntru. Iar aceasta nu este o perspectivă rea”, crede ziarul finlandez.

În Franţa, cotidianul Le Monde sondează atmosfera din rândul activiştilor Pro-Brexit, aflaţi în plină efervescenţă.

Reportajul începe la Olney, Buckinghamshire, un frumos oraş situat la 100 de kilometri nord de Londra, unde de fiecare Mardi Gras se ţine tradiţionala cursă a clătitelor. Oamenii se întrec ţinând în mâini câte o tigaie în care trebuie să întoarcă o clătită, în timp ce aleargă.

Tradiția datează din 1445 și susținătorii ieşirii din Uniunea Europeană se folosesc de acest festival pentru una dintre primele lor inițiative publice. Iar mesajele sunt foarte bine primite.

”Nu-mi place că UE îşi bagă nasul în activitatea noastră. Nu este britanic”, spune David Mellor, un pensionar care contemplă cu satisfacţie un pliant primit de la activiştii pro-Brexit.

Foaia este împărțită în două: în partea de sus, o fotografie alb-negru care prezintă o groapă nereparată pe un drum; jos, un pod suspendat într-un peisaj marin, sub un cer superb. Şi mesajul: ”Sunt 35 de milioane de gropi pe drumurile din Marea Britanie. Dar banii se duc în asemenea poduri din Grecia”.

Dincolo de aceste manifestări publice însă, la Londra se poartă un război fratricid  între cele două mari organizaţii pro-Brexit, ”Leave.EU” și ”Vote Leave”. Ele se află în competiție pentru a fi deveni susţinătorul ”oficial al campaniei”, recunoscut de către comisia electorală. Şi astfel, să colecteze 600.000 de lire (776,000 euro) din subvențiile publice.

Dar există şi diferenţe ideologice.

”Leave.EU” este aproape de  partidul eurofob UKIP şi pune accentul pe apărarea frontierelor și ostilitatea față de imigranții din Europa de Est. ”Vote Leave”, finanțat de asemenea de oameni de afaceri, este mai aproape euroscepticii conservatori și subliniază argumentele economice.

Primul-ministru David Cameron se pregătește să-şi pună toate forțele alături de tabăra favorabilă rămânerii. Dar îi va fi foarte dificil într-o țară în care ziarele populare duc de ani de zile o campanie de discreditare a Uniunii Europene. Mai ales că mai mulți miniștri din cabinetul lui s-au poziţionat deja în tabăra opusă. Sondajele dau un uşor avans taberei Brexit, dar votul se anunţă strâns.

Un om ar putea însă deranja acest echilibru aparent: euroscepticul Boris Johnson, primarul Londrei până în luna mai. El şi-a înmulțit în ultimele zile semnele de iritare faţă de acordul cu UE. Un angajament al acestui remarcabil jongleur alături de tabăra pro-Brexit poate răsturna situaţia.

Până în prezent, David Cameron i-a ”păstrat” un post de ministru - marionetă, ca o recompensă pentru o viitoare raliere la tabăra sa. Dar toată lumea știe că Boris, care vizează să-l moştenească politic pe David Cameron, are un singur imperativ: să se afle în partea câștigătoare a referendumului.

Revista presei internationale