Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bine aţi venit în Grecia, dar nu în Europa! (Foreign Policy)

refugiati.jpg

Image source: 
Reuters

Publicația americană Foreign Policy atrage atenția asupra implicațiilor de ordin cultural și identitar ale unei posibile izolări a Greciei, pe fondul crizei migrației.

Luna trecută, Grecia s-a confruntat cu încă o ameninţare legată de expulzarea din club. Nu, nu din zona euro. De data aceasta a fost vorba de clubul țărilor Schengen.

Pentru a doua oară în istoria sa - prima a fost după războiul dezastruos cu Turcia dintre 1920 și 1922 - Grecia se confruntă cu un potop de refugiați care amenință să copleșească resursele sale deja greu puse la încercare.

Cu toate acestea, valul precedent a constat din oameni consideraţi de etnie greacă. Este adevărat, destui dintre ei nu rupeau un cuvânt pe greceşte; dar, în condițiile Tratatului de la Lausanne, au fost clasificaţi ca fiind greci, deoarece erau ortodocși. Dar măcar puteau pretinde o anume afinitate legală și sentimentală, câtă vreme suferiseră împreună pe acelaşi pământ.

De data aceasta, circumstanțele sunt diferite. Grecia se vede puternic afectată de un aflux de oameni care nici măcar nu mai pretind legături afective sau etnice cu Europa. Nordul, lovit de panică  şi inflamat de extrema dreaptă, cere ziduri - ziduri la granița Greciei cu Macedonia, ziduri între Ungaria şi Croația.

Dar Grecia?  Ea a fost adesea tratată ca o rămășiță nu-destul-de-europeană a Imperiului Otoman. Creștinismul său ortodox a fost privit drept ceva exotic și VAG integrat în curentul principal european.

La rândul lor, grecii folosesc cuvântul "Europa", în moduri care, în funcție de context, fie îi includ, fie îi exclud pe ei înșiși.

Când este folosit pentru a exclude, termenul trimite la resentimente vechi, la naţiunile occidentale care i-au umilit pe greci, în repetate rânduri, prin sprijinirea guvernelor corupte sau represive.

În panica actuală, excluderea Greciei din Schengen ar putea fi justificată ca o modalitate de a păstra răul afară şi de a li se spune apoi grecilor : "E problema voastră, nu a noastră."

Dar, cuvântul "a noastră", ar consolida ambiguitatea pe care termenul "Europa" oricum îl are pentru greci şi ar avea implicații simbolice puternice: I-ar arunca pe greci înapoi la rolul lor de odinioară: ceva mai puțin decât alb și mai puțin decât european, o zonă tampon între Occident și restul.

Aceasta ar deschide porțile fascismului reprezentat de Zori de Aur: un fascism crescut în resentimente, născut dintr-un rasism perceput în tratamentul Europei faţă de Grecia, o ideologie a urii și a excluderii ieşită, dintr-odată, inspaimantator, din mormânt . Pentru Europa ca întreg – aceasta ar fi o ameninţare mai mare decât cel mai mare val de migranţi, scrie FP.

 

Relaţiile dintre Ungaria şi Germania tind să se deterioreze din nou, în contextul dezbaterilor legate de referendumul privind cotele de migranţi. În același timp, sprijinul intern față de poziția lui Viktor Orban pare a fi unul uriaș.

 

Potrivit publicației online Hungary Today, Ungaria va cere explicaţii ambasadorului german asupra a ceea ce Budapesta consideră a fi "atacuri" asupra Ungariei. Este vorba despre declaraţiile Președintelui Parlamentului European, Martin Schulz, citate de revista Der Spiegel privind referendumul iniţiat de guvernul ungar asupra sistemului cotelor de migranţi.

Schulz a declarat săptămânalului german că ”Ungaria ar trebui să accepte reinstalarea a doar 1,294 de migranți". Și că nu înțelege „de ce acest lucru justifică un referendum – cu excepția cazului în care s-ar dori o cotitură care să meargă departe de o Europă  a solidarității și responsabilității politice".

În replică, ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto a declarat, ca răspuns, că "Schulz și prietenii săi trebuie că în mod intenționat dau interpretări greşite provocărilor europene și răspunsurilor maghiare la acestea”.

Și tot Hungary Today informează că, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul Nézőpont, 80% dintre unguri sunt de accord cu respingerea cotelor obligatorii de migranți. Doar 4% sunt complet de acord cu planul Comisiei Europene și 10% sunt într-o oarecare măsură de accord. Chiar și simpatizanții partidelor de stânga resping în proporție de 55% cotele obligatorii. Ceea ce, în opinia institutului, arată că problema preocupă întreaga societate ungară, indifferent de orientările politice.

 

Consiliul Europei remarcă o  "banalizare" a discursului rasist în Franța, inclusiv din partea politicienilor și "creșterea violenței rasiste, antisemite și islamofobe", Este semnalul de alarmă tras revista franceză Le Point.

 

Violența rasială identificată de ministerul francez de interne a crescut cu 14% între 2012 și 2014, și chiar și cu 36% când este vorba de violența anti-semită, susţin experții Comisiei Europene împotriva rasismului și intoleranței (ECRI), într-un raport care denunță, de asemenea, homofobia și discriminarea romilor.

"Discursul de urii, prin însăși banalizarea sa în sfera publică, rămâne un motiv de îngrijorare", a declarat secretarul general al organizației pan-europene, Thorbjørn Jagland. El a reamintit cazul unui primar de comună care, în 2013, în timpul unei altercații pe un teren agricol ocupat ilegal de migranţi, a spus că "Hitler, probabil, nu a ucis suficient. "

Experții europeni sugerează, de asemenea, un discurs islamofob persistent alimentat de "unii politicieni" ca Marine Le Pen (Frontul Național, de extremă dreapta) sau Jean-Francois Cope, politician de centru-dreapta. Dar se menționează și decizia primarului din Chalon-sur-Saône de a elimina meniurile cu carne de porc din cantinele școlare.

De asemenea, este deplânsă explozia discursului urii pe rețelele sociale , în ciuda eforturilor autorităților de a stopa acest fenomen.

Revista presei internationale, 2.03.2016