Şi totuşi, cum ar fi dacă ar câştiga Trump? (Huffington Post)

În timpul unei reuniuni politice din 26 februarie, o femeie din public l-a abordat direct pe candidatul republican. "Nu mai spune prostii, Donald!", a exclamat ea. "Spune-ne despre programul tău real! Ce ai de gând să faci?"

Frustrarea femeii din public reflectă foarte bine abordarea  lui Trump de la intrarea sa în cursă:  multe promisiuni, dar fără a dezvălui detalii cu privire la modul în care acestea vor fi puse în practică.

Donald Trump a declarat că va învinge statul islamic. Dar cum? Simplu: aruncându-le jihadiștilor cu bombe în cap.

Donald Trump jură ca va abroga Obamacare, legea care îmbunătățește protecția sănătății americanilor, adoptată sub administrația Obama. Și cu ce o va înlocui? Desigur, cu ceva "mai bun".

Donald Trump se laudă ca va construi un zid mare și frumos la granița cu Mexic. Si cum va convinge statul Mexican să plătească pentru asta? Îi va spune să plătească.

Și totuși, Donald Trump a lăsat  să se înțeleagă că, dacă  va fi președinte, va avea o abordare autoritară și va căuta noi modalități de a ocoli Congresul și de a pune sub semnul întrebării rolul sistemului judiciar.

În timpul întâlnirii de la Fort Worth, de vineri, Trump a sugerat limitarea libertăților presei, prin extinderea domeniului de aplicare a legilor cu privire la defăimare.

Dar pentru a putea ține această promisiune, el va trebui să depună o cerere la Curtea Supremă, a cărei decizie în cazul "New York Times împotriva Sullivan", judecat în 1964, oferă protecții consolidate pentru jurnaliști, care pot trata figuri publice fără teama de consecințe juridice.

Există deja semne de tensiune. Fostul șef al NSA și CIA, Michael Hayden, a declarat, vineri, că dacă președintele Trump va reușit să treacă promisiunea lui de a ucide membrii familiilor teroriștilor, armata SUA "va refuza să ia astfel de măsuri." "Nu este obligatoriu să se aplice un ordin ilegal", a declarat Michael Hayden.

Însă sunt și politicieni care privesc cu ochi buni perspectva unei victorii a lui Trump.

Fostul candidat republican pentru New Hampshire, guvernatorul Andrew Hemingway, vede în Trump "un amestec de Reagan și Kennedy". "O președinție Trump ar fi ca un fascicul laser, îndreptat înspre risipă și fraudă", spune el. "S-a văzut în modul în care el și-a desfășurat campania: simplu și extrem de eficient. Va fi cel mai muncitor și mai bătăios președinte din istorie. El va face lucruri pe care majoritatea oamenilor le consideră imposibile. "

Și în timp ce magnatul Donald Trump a obținut o victorie incontestabilă la 1 martie, în cursa pentru nominalizarea republicană, americanii s-au înghesuit  să caute pe Google  răspunsul la întrebarea: ”cum să emigrezi”?

"Pe la miezul nopții de 1 martie, căutările pe tema emigrării au crescut cu 1 150% [comparativ cu media zilei]" spune site-ul de informații Mashable.

O foarte mare parte a căutărilor păreau să provină din Massachusetts, stat situat relativ aproape de frontiera cu provincia canadiană Quebec.

"Americanii  au dat atât de multe căutări pentru a părăsi țara, încât site-ul guvernului Canadian se pare că a avut unele probleme", spune Mashable, citat de Courrier International.

Iar o mică insulă din Canada a devenit celebră în ultimele câteva zile, prin oferirea de azil pentru americani, în caz de victorie a lui Donald Trump.

După luni întregi de incertitudini și dispute, summitul UE-Turcia din 7 martie ar trebui să ofere un răspuns comun la problema refugiaților. Însă editorialiștii din presa europeană se arată sceptici că întâlnirea va genera un progres real, potrivit selecţiei realizate de EuroTopics.

În Suedia, ziarul Sydsvenskan se arată extrem de pesimist, chiar.

"Toată lumea speră că întâlnirea de săptămâna viitoare de la Bruxelles va duce la un acord. Pentru a convinge Turcia, trebuie să i se fluture pe sub nas o reactivare a negocierilor de aderare la UE. Germania și Țările de Jos, de asemenea, încearcă să încurajeze alte state membre să primească refugiați. Dar este puțin probabil că liderii europeni vor conveni asupra unei soluții durabile pentru gestionarea crizei. Și aceasta fiindcă statele membre nu vor reuși să cadă de acord asupra unei distribuții echitabile a solicitanților de azil."

Ziarul slovac SMe scrie că "A arăta cu degetul înspre Turcia este o ipocrizie, având în vedere că zece state membre refuză să participe la constituirea sumei de  trei miliarde de euro, pe care Angela Merkel a promis-o Ankarei. Precum Atlas, Merkel poartă pe umeri întreaga povară a Spațiului Schengen. Ea nu a închis granița, cu toate că la München, aliatul bavarez Horst Seehofer a amenințat chiar cu plângeri în fața Curții Constituționale și că va rupe coaliția CDU-CSU-SPD. Înainte de reuniunea la nivel înalt, Merkel a lansat un apel disperat către toate statele membre, cerându-le să-și îndeplinească responsabilitățile pentru a salva Schengen. Este foarte târziu. Dar, probabil că există încă speranță. "

În publicația franceză on-line Slate, jurnalististul american Christian Caryl evocă posibilitatea ca afluxul de refugiați către Uniunea Europeană să reprezinte chiar o oportunitate.

"Provocarea refugiaților ar putea oferi Europei un impuls pozitiv, ar împinge-o pentru a îndeplini sarcinile care le-a tot neglijat de o lungă perioadă: întărirea controalelor la frontierele externe, aprofundarea integrarării politice, inițierea serioasă a unei politici externe și de securitate comună. Dacă  va lucra în mod corespunzător - pentru alegători - atunci acești pași ar putea da o viață nouă ideii europene. "