Cine e "avocatul canaliilor" - Sven Mary, cel care îl apără pe Salah Abdeslam? (Le Figaro)

Cu craniul ras şi ochi albaştri, Sven Mary are o reputaţie pe această filieră. În 2014 a apărat criminali jihadişti pe care nici un avocat nu a vrut să îi reprezinte. Tot el este cel care a pledat în apărarea şefului grupării salafiste Sharia4Belgium. O singură limită profesională are şi o şi recunoaşte  - nu apără reprezentanţii extremei drepte. Sven Mary declara într-un interviu acordat în 2012 că nu ar putea să apere pe cineva care neagă existenţa lagărelor de concentrare naziste. Mary a acceptat să îl apere pe Salah Abdeslam cu o singură condiţie - ca Abdeslam să nu nege prezenţa sa la Paris pe 13 noiembrie 2015, ziua în care au avut loc atentatele. Avocatul recunoaşte într-un interviu pentru L*Express că un dosar ca cel la care lucrează acum este un dosar care îi va schimba viaţa.

LeMonde îl citează pe ministrul belgian de externe care a anunțat printr-un comunicat că Abdeslam, le-a spus anchetatorilor că plănuia să "reînceapă ceva" de la Bruxelles.

"Primele comentarii pe care Salah Abdeslam le-a făcut au fost că voia să meargă la Stade de France şi că avea să de arunce în aer, însă nu a făcut-o. Iar cealaltă informaţie este că era pregătit să reînceapă ceva la Bruxelles", a declarat ministrul belgian de externe, la un colocviu internaţional organizat la Bruxelles de către Institutul american German Marshall Fund. Ministrul a mai precizat că, în cursul inversigaţiilor a fost găsit mult armament şi armament greu şi o nouă reţea în jurul lui Abdeslam formată la Bruxelles.

În afară de posibila sa intenţie de a se detona la Stade de France, Salah Abdeslam pare că a jucat "un rol central în constituirea comandourilor de la 13 noiembrie", participând la aducerea anumitor jihadişti în Europa şi "în pregătirea logistică a atentatelor", a declarat la rândul său procurorul Parisului François Molins.

Salah Abdeslam şi-a petrecut până acum 2 nopţi în arest la o închisoare de maximă securitate, în Bruges, după ce a fost inculpat pentru "crime teroriste" în Belgia şi a început să fie interogat de către anchetatori. Francezul, în vârstă de 26 de ani, urmează să compară miercuri în faţa Camerei de consiliu, o jurisdicţie de instrucţie, când mandatul de arestare emis pe numele său "va fi prelungit" cu o lună, a anunţat Sven Mary, avocatul său. El va fi extrădat către Franţa după maximum trei luni.

Imigranţii  continuă să sosească în Grecia, în pofida Acordului UE-Turcia. Aproape 900 de imigranți au sosit doar în ultimele 24 de ore. (WashingtonPost)

Peste marea Egee, poliţia de frontieră a raportat cel puţin 12 bărci pline cu  migranţi, care au ajuns pe ţărmul insulei Lesbos, cel mai folosit punct de acces în Europa pentru migranţii sirieni.

Epuizaţi, dar uşuraţi, migranţii care au sosit duminică dimineaţa pe ţărmul Insulei Lesbos îşi înveleau hainele ude în pături de supravieţuire, în timp ce voluntari le ofereau haine uscate şi hrană.

Un jurnalist Reuters a asistat la sosirea a trei ambarcaţiuni în doar o oră de la ivirea zorilor. Doi bărbaţi au fost scoşi în stare de inconştienţă dintr-una dintre ambarcaţiuni, în ţipetele însoţitorilor lor de drum. Cei care au decis să înfrunte valurile pentru a ajunge în Europa speră să reuşească să treacă mai departe, în pofida Acordului de la Bruxelles.

Acordul, încheiat vineri, prevede trimiterea înapoi în Turcia a tuturor persoanelor care sosesc ilegal pe insulele greceşti, pe Marea Egee, începând de duminică, potrivit principiului "unul la unu": "în schimbul fiecărui sirian trimis înapoi în Turcia de pe insulele greceşti, alt sirian va fi reinstalat din Turcia către UE, ţinând cont de criteriile ONU de vulnerabilitate".

Primele trimiteri înapoi în Turcia sunt prevăzute să înceapă din 4 aprilie, până când Grecia va implementa un sistem de examinare accelerată a solicitărilor de azil. UE a promis să trimită o misiune de 4.000 de agenţi suplimentari în Grecia, inclusiv judecători, traducători şi vameşi, în vederea soluţionării fiecărui caz în mod individual.

Însă legalitatea Acordului dintre Uniunea Europeană şi Turcia continuă să ridice întrebări, iar soarta a zeci de mii de migranţi şi refugiaţi deja sosiţi în Grecia este neclară.

Aproximativ 144.000 de persoane - sirieni, irakieni şi afgani în mare parte - au sosit de la începutul anului în Grecia, potrivit UNHCR. Aproape 60% dintre aceste persoane sunt femei şi copii.