Prinderea lui Salah Abdeslam generează scandalul între Bruxelles și Paris ( Le Soir)

Cu greu ne-am fi putut imagina tensiunile care aveau să apară pe ruta Bruxelles-Paris, atunci când, vineri seara, președintele francez Francois Hollande și premierul belgian Charles Michel apăreau umăr la umăr pentru a saluta arestarea lui Salah Adbeslam. Dar nu a fost nevoie decât de o zi pentru ca polemica să izbucnească, atunci când deputatul francez al Republicanilor, Alain Marsaud, a acuzat direct Belgia pentru cei 130 de morți de la 13 noiembrie.

Oare uniunea afișată de cei doi lideri să fi fost doar de fațadă? Se întreabă ziarul belgian. Sâmbătă, tensiunile au crescut și mai mult atunci când Sven Mary, avocatul lui Abedslam, a anunțat că va depune plângere împotriva procurorului general al Franței Francois Molins, pentru violarea secretului anchetei.

Urmărirea teroriștilor este o chestiune dificilă, care ia timp, declară pentru le Soir, premierul belgian Charles Michel, în plină furtună a acuzațiilor franco-belgiene. Priviți la cazul lui Obama Bin Laden, spune el. Pe de altă parte, am citit presa internațională și opiniile sunt mult mai nunanțate. Noi, în Belgia, avem tendința de a ne focaliza pe caricaturi, emanând de la persoane care, în țările lor, nu au foarte multă credibilitate.

Și exact o caricatură se află sub coloana pe care se poate citi interviul cu premierul belgian. Doi anchetarori, față în față cu cel acuzat de terorism, întreabă nervoși: Salah, îți repet – cine a lucrat mai bine, poliția franceză sau cea belgiană? La care, Salah răspunde cu voce spășită: Mi se pare că v-ați coordonat foarte bine.

Din Franța, deputatul socialist Sebastien Pietransata pune un bemol și declară pentru ziarul belgian Le Soir: Nu există vreo urmă de ambiguitate în legătură cu voința Belgiei de a lupta contra terorismului. Dar legislația nu este la înălțime, adaugă el.

Franța și Belgia au o mare problemă în comun, își începe editorialul ziarul le Soir. Și anume tinerii care cad pradă radicalizării, care fac un tur prin Siria după care revin acasă și își ucid compatrioții. Și ce fac francezii și belgienii? Intră în dispute, se compară, se arată cu degetul.

O comisie de anchetă a Parlamentului francez va veni la Molembeck pentru a înțelege, în câteva ore, destinul fraților Abdeslam. Dar cum se face că a fost nevoie de ani și de masacrul de la Charlie Hebdo pentru a descoperi periculozitatea fraților Kouachi?

Și rămânem la cazul Abdeslam, pentru a descrie condițiile în care acesta este reținut de către autoritățile belgiene.

Ziarul popular DH  descrie, într-adevăr, condițiile de detenție pentru cel denumit Inamicul public numărul unu. El se află în închisoarea din Bruges, considerată cea mai sigură din Belgia. Mai precis, într-o secție de maximă siguranță, dotată cu un serviciu de pază și de sisteme de securitate independente.

Nu mai puțin de 13 porți blindate și trei rânduri de porți cu gratii îl separă de lume pe Salah Abdeslam. El își petrece 23 de ore pe zi, mai puțin ora alocată plimbării în aer liber, într-o celulă situată sub nivelul solului, slab încălzită, cu toate obiectele de mobilier prinse în sol și unde singura sursă de lumină naturală o constituie un mic geam situat în plafon. Apa de la toaletă nu se poate trage din interior ci numai din afara celulei, de către un gardian.

Noaptea, la fiecare jumătate de oră, un gardian verifică celula aprinzând lumina de neon. Salah Abdeslam are dreptul la televizor și, la cerere, și la un aparat de radio, dar numai în timpul zilei. De asemenea, poate primi cărți.

Există 11 deținuți extrem de periculoși în zona de maximă securitate a închisorii din Bruges, fiecare izolat în celula sa. Teoretic, ei ar putea comunica între ei dacă ar striga mai tare, dar dacă ar face-o s-ar expune sancțiunilor, de exemplu pierderea dreptului de a ieși la aer timp de o oră pe zi.

În ce-l privește pe Abdeslam, el va avea în curând ocazia să ia și mai mult aer proasăt fiindcă mâine va compărea în fața tribunalului din  Bruxelles.

Și, în strânsă legătură cu amenințarea teroristă, în Belgia a  crescut foarte mult și numărul alertelor privind atentate cu bombă.

Da, este vorba despre alarme false dar chiar și așa, în atmosfera de acum, aceste false alerte nu fac decât să crească tensiunea în care trăiesc belgienii.

Același cotidian DH își începe relatarea descriind viața elevilor și profesorilor de la liceul Andre Thomas din districtul bruxellez Etterbeck, altfel, o zonă bine cotată în capitala belgiană, nu departe de instituțiile europene. Aici, cam de două ori pe săptămână, elevii și profesorii părăsesc precipitat sălile de clasă.

Acest tip de evenimente e tot mai răspândit în Belgia, mai ales după atentatul de la Charlie Hebdo, din 7 ianuarie 2015.

În primele 6 luni din 2015, numărul alertelor a fost de 242, față de 132 în semestrul precedent. Autoritățile nu au furnizat date pentru semestrul al doilea din 2015, dar se crede că numărul alertelor false a crescut semnificativ după atentatele de la Paris din 13 noiembrie.

În astfel de situații Agenții Serviciului care se ocupă de distrugerea  dispozitivelor explozive vin la fața locului ca să caute pachetele suspecte și, dacă este cazul, ceea ce se întâmplă foarte rar, îl neutralizează.

Numărul alertelor a crescut atât de mult încât procurorul regiunii Namur și primarul orașului au reamintit public faptul că persoanele care dau alarme false riscă închisoarea de la trei luni la doi ani.