Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce știau eurocrații despre Panama Papers? (Deutsche Welle)

Scandalul Panama Papers ține primele pagini ale publicațiilor din  întreaga lume. Dar sunt aceste dezvăluiri chiar o surpriză de proporții? Da și nu, crede Deutsche Welle. Chiar oficiali ai Comisiei Europene par să fie mai puțin străini de cauză decât s-ar putea crede.

”Micaela Domecq Solis-Beaumont. Un nume printre alte mii date publicității de presa internațională în scandalul conturilor offshore din Panama. Femeia cu acest nume este însă soția actualului comisar european pentru Energie și Protecția Climei, spaniolul Miguel Arias Canete. Din 2005, Micaela Domecq Solis-Beaumont, care provine dintr-o familie bogată, apare ca responsabilă juridic pentru firma "Rinconado Investment Group", o firmă offshore din Panama. Firma a existat în tot timpul în care Miguel Arias Canete a deținut funcții publice în Spania iar din 2014 la Bruxelles, în cadrul CE. Canete a fost chestionat mai întâi de unul din jurnaliștii care a analizat datele cunoscute acum sub numele de Panama Papers. Comisarul l-a informat apoi telefonic pe președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker despre posibila publicitate negativă care se va răsfrânge asupra CE din cauza sa.

Comisia Europeană s-a angajat masiv în combaterea evaziunii și a paradisurilor fiscale internaționale. O comisie a Parlamentului European cercetează în prezent dacă actualul președinte al Comisiei Jean-Claude Juncker ar fi transformat Luxemburgul, pe când era premier al acestei țări, într-o oază fiscală pentru mari concerne internaționale, utilizând legislație care prevedea evitarea de impozite. Juncker respinge vehement acuzațiile, formulate în urmă cu doi ani în scandalul cu numele "Lux Leaks", când au fost date publicității discuții private dintre autoritățile fiscale luxemburgheze și reprezentanții concernelor.

În Luxemburg, companiile care obțin venituri în alte părți ale lumii plătesc pentru acestea impozite deosebit de mici. Această practică, valabilă și în alte țări ale UE precum Irlanda sau Olanda, va fi vizată de o nouă lege comunitară. Comisia Europeană, prin comisarul francez Pierre Moscovici, a propus la începutul anului impozitarea veniturilor direct acolo unde au fost obținute. Astfel și-ar pierde atractivitatea modele fiscale precum cele din Luxemburg. Pierrre Moscovici a declarat pentru RTL că în UE nu mai există paradisuri fiscale. "Respectăm standardele internaționale din domeniu." Simpla înființare a unei firme offshore nu constituie un act ilegal. Franța, Olanda și alte state europene au anunțat deja că autoritățile de profil analizează datele din Panama Papers.

Eurodeputatul ecologist german Sven Giegold, expert financiar, cere pedepsirea băncilor care au făcut afaceri cu firme offshore dubioase. "Țările UE permit prin inacțiunea lor ca elitele să-și facă averile dispărute în țări terțe, evitând astfel plata de impozite în țările lor. Este scandalos că aceste afaceri sunt atât de netransparente și că avem nevoie de informații dezvăluite de jurnaliști pentru a porni anchetele", a spus Sven Giegold la Bruxelles. Comisia Europeană a contrazis imediat luarea de poziție a lui Giegold. Băncile europene sunt deja obligate să-și facă publice afacerile din paradisuri fiscale și participațiile lor, a declarat o purtătoare de cuvânt a CE”, scrie Deutsche Welle.

 

 

Editorii revistei satirice franceze Charlie Hebdo se confruntă cu critici vehemente pentru un articol din numărul din săptămâna trecută, care leagă atacurile teroriste de la Bruxelles de musulmanii obișnuiți din Europa, scrie The Independent.

Articolul incriminat este chiar editorialul revistei, intitulat "Cum am ajuns aici?”

Și iată câteva fragmente din editorial, pentru a înțelege discuția.

”De mai bine de o săptămână, experți de tot felul au încercat să înțeleagă motivele pentru atacurile din Bruxelles. Poliția incompetentă? Multiculturalismul neînfrânat? Șomajul în rândul tinerilor? Islamismul? Cauzele sunt numeroase și, dincolo de enumerarea lor, fiecare o va alege in mod natural pe cea care se potrivește cel mai bine propriile lor convingeri.

În realitate, atacurile sunt doar partea vizibilă a unui aisberg foarte mare. Sunt ultima fază a unui proces tot mai amplu de reducere la tăcere. E trasarea unei linii care ne spune "Înghițiți-vă limbile, vii sau morți. Renunțați la a discuta, la a dezbate, la a contesta".

Editorialul face apoi trimiteri ample la situații de zi cu zi, la brutăria în care brutarul musulman, integrat, desigur, nu mai oferă spre vânzare sandvișuri cu șuncă sau la femeia musulmană purtătoare de văl, care, desigur, este o mamă iubitoare.

”NU este vorba de a victimiza Islamul în mod special. Pentru că aceasta nu are nici un oponent. Nu sunt nici creștinismul,nici  hinduismul, nici iudaismul. Este secularismul. Acesta este forțat să bată în retragere.

Prima sarcină a celui vinovat este să dea vina pe cel nevinovat. Este o inversare aproape perfectă a culpabilitate”, scrie Charlie Hebdo, în editorialul de săptămâna trecută.

The Independent scrie că Mehdi Hasan prezentator la Al Jazeera, a postat pe Twitter o serie de critici, inclusiv o postare a de scriitorului nigeriano-american Cole Teju.

Scriitorul afirmă că lectura editorialului i-a reamintit imediat de dezvoltarea cercului vicios al ”problemei evreiești” în Europa și la ”persecuția înfiorătoare care a rezultat".

"Logica lui Charlie Hebro este înfiorător de similară: că nu există musulmani nevinovați, că trebuie făcut ceva ", scrie Cole.
"O astfel de clasificare a unei întregi comunități este o otravă insidioasă,  este o mișcare pe care am mai văzut-o."