Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Celibatar, 26 de ani, slab calificat - potretul robot al străinilor care vor să adere la gruparea jihadistă Stat Islamic (Le Figaro)

"În primul rând, o caracteristică extrem de importantă a tuturor celor care au vrut să adere la gruparea jihadistă este că...eşti pregătit pentru informaţia asta? Niciunul nu manifestă vreo dorinţă sau inclinaţie spre a deveni kamikaze". Le Figaro publică un studiu realizat de Centrul American de Combatare a Terorismului după analizarea scurgerilor de informaţii legate de modul în care sunt recrutaţi cei care vor să adere la gruparea teroristă.

Le Figaro scrie că analiza formularelor de înscriere în organizaţia jihadistă, care conţineau 23 de întrebări în limba arabă, arată că vârsta medie a celor care vor să lupte alături de combatanţii din gruparea teroristă este 26-27. Printre ei există însă şi un bărbat de aproape 70 de ani, tată a 5 copii. La polul opus, raportul Centrului American de Combatere a Terorismului a identificat 400 de minori cu vârsta medie de 15 ani. Cel mai tânăr solicitant avea... 12 ani. Nu este însă un caz solitar dacă ţinem cont de faptul că fratele cel mic al lui Abdelhamid Abaaoud, presupusul coordonator al atentatelor de la Paris, are 13 ani.

Raportul mai arată că 61% dintre cei care vor să devină combatanţi ai grupării jihadiste sunt celibatari, 30 % au fost căsătoriţi iar din cele 4600 de formulare de înscriere analizate, doar 6 persoane au recunoscut că sunt divorţate sau separate. Propaganda jihadistă reuşeşte să seducă persoane cu educaţie superioară, mai arată raportul. Mulţi dintre cei încrişi sunt medici, ingineri sau informaticieni.

Organizaţia jihadistă nu refuză nici înscrierea foştilor dealeri de droguri. Le Figaro scrie despre un formular de înscriere al unui turc de 24 de ani, pe marginea căruia era menţionat faptul că fusese dealer de droguri şi o menţiune cu creionul, făcută de recrutor pe marginea formularui - Allah să ne ierte!

 

Trump şi Clinton câştigă fără probleme la New York este titlul de deschidere din New York Times. Hillary Clinton şi Donald Trump au câștigat alegerile primare cruciale din acest stat, mărindu-și avansul pentru a deveni candidați ai partidelor lor la alegerile prezidențiale din noiembrie, detaliază ziarul.

Victoria lui Hillary Clinton, senatoare a acestui stat între 2001 și 2009, o face aproape de neajuns în cursa pentru învestitura democrată, comentează presa americană.

"Cursa pentru învestitură este în ultima linie dreaptă și victoria se întrevede", a declarat ea într-un hotel din Manhattan, alături de soțul ei Bill și de fiica lor Chelsea. "Mulțumesc New York. Ați dovedit încă o dată că nu există loc mai bun decât acasă", a adăugat cea care speră să devină prima președintă americană din istorie.

În cealaltă tabără, victoria lui Donald Trump îi permite acestuia să recâștige un ascendent asupra principalului său adversar, Ted Cruz, după înfrângerea umilitoare de la 5 aprilie, din statul Wisconsin.

"Trebuie să le spun oamenilor care mă cunosc cel mai bine, oamenilor din New York, că atunci când ne acordă un astfel de vot este pur și simplu incredibil", a declarat la rândul său Trump. "Vom redeveni atât de puternici, atât de mari, că nu mai am răbdare", a adăugat miliardarul.

Donald Trump, care în ultimele săptămâni și-a reorganizat echipa de campanie, s-a bucurat în mod special de victoria în aceste alegeri primare în statul și orașul său natal, în contextul în care Ted Cruz a devenit o amenințare în cursa pentru învestitura republicană.

Trump, care este la cuțite cu Partidul Republican pe care îl acuză că vrea să îi împiedice nominalizarea, și-a concentrat campania în regiunile rurale din New York sau în orașele care au avut de suferit din cauza crizei economice, unde mesajul său populist a găsit un ecou real.

Statul New York este cu atât mai important cu cât este al doilea, după California, ca număr de delegați: 247 în cazul democraților și 95 în cel al republicanilor.

Donald Trump ar putea obține 81 de delegați dacă a obținut 50% din voturi în fiecare circumscripție. De cealaltă parte, Hillary Clinton va obține un număr de delegați proporțional cu numărul de voturi obținute.

 

Tot in America, dar de data aceasta in Statul Utah - stat conservator cu o numeroasă populație de mormoni, a fost adoptata o rezolutie care declară pornografia "criză de sănătate publică", scrie AFP.

"Pornografia reprezintă o criză de sănătate publică. Este o problemă endemică care prosperă datorită secretului și a tăcerii", a declarat pentru AFP guvernatorul republican Gary R. Herbert. "Acest text va permite discutarea deschisă și aducerea în lumina reflectoarelor a pericolelor reale ale pornografiei", a adăugat el, precizând totuși că aceasta nu va fi interzisă.

Rezoluția adoptată în martie face apel la "întărirea educației, prevenirii, cercetării și adaptării normelor în societate pentru a face față epidemiei de pornografie care îi pune în pericol pe cetățenii din Utah, precum și pe cei ai națiunii".

"Cetățenii noștri știu că a vedea pornografie comportă adevărate riscuri", a adăugat Herbert, adresându-se în special tinerilor, pe care i-a avertizat că "există pagube psihologice și fiziologice speciale provocate de dependența de pornografie".

Nu este vorba "nici despre a cheltui bani, nici despre a interzice ceva" de către stat, ci pur și simplu despre un apel la societate, să devină conștientă și să acționeze, a subliniat Todd Weiler, un senator republican care a apărat proiectul de lege și a fost prezent la ceremonia de promulgare.

Guvernatorul a promulgat și o lege care îi obligă pe informaticieni să denunțe la poliție orice descoperire de pornografie infantilă pe calculatoare, sub riscul aplicării de sancțiuni.