Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ministrul norvegian al imigraţiei a sărit în Marea Egee pentru a înţelege prin ce trec refugiaţii (The Independent)

norvegian.jpg

Sursa imaginii: 
facebook.com

Sylvi Listhaug a purtat un costum gonflabil, care să o ţină la suprafaţă, când a sărit în apă în largul coastei insulei Lesbos, scrie ziarul britanic. Ea a plutit timp de câteva minute, înainte de a fi trasă într-o barcă de salvare.“A fost (o experienţă – n.r.) foarte specială, deşi, bineînţeles, este o experienţă complet diferită atunci când porţi un costum de supravieţuire”, a declarat oficialul. “Probabil că este absolut groaznic (pentru refugiaţi – n.r.) şi sunt îngrijorată de oamenii cinici care vând veste de salvare care îi trag (pe migranţi – n.r.) sub apă, în loc să îi salveze. Pentru mine, acest lucru este imposibil de înţeles”, a adăugat ministrul.

Un comentator de pe pagina de Facebook a lui Listhaug a descris gestul drept “un afront la adresa migranţilor” şi a avertizat că a fost vorba de o “gândire incredibil de proastă”.

În replică, oficialul a spus că a fost invitată de Societatea norvegiană pentru Salvări de pe Mare pentru a-i vedea activitatea şi că a fost “incredibil de impresionată”.

Alţi critici au ironizat tentativa ministrului de a empatiza cu refugiaţii. “În această seară voi dormi cu fereastra deschisă, pentru a vedea cum este să fii fără adăpost”, a scris unul dintre ei pe Facebook.

Şi utilizatorii de Twitter au fost nemulţumiţi de experimentul lui Listhaug, pe care l-au descris drept “neruşinat” sau “ruşinos”.

Ambarcaţiunea care a salvat-o pe ministru a fost trimisă anul trecut de Guvernul norvegian în Marea Egee, în cadrul operaţiunii Poseidon a FRONTEX.

 

Până la 500 de migranţi au murit în weekend, când o barcă de mari dimensiuni s-a scufundat în Marea Mediterană, între Libia şi Italia. Circa 180.000 de oameni au încercat să ajungă în Europa pe mare anul acesta, iar peste 1.000 dintre ei s-au înecat. Un alt naufragiu din Meditarana a dus la moartea a 500 de refugiati care incercau sa ajunga in Grecia, scrie Le Monde.

 

Ziarul citează un grup de 41 de migranți printre care se aflau 3 femei și un copil de 3 ani, care au ajuns duminică în Grecia și sunt singurii supraviețuitori ai naufragiului ambarcațiunii despre care susțin că transporta mai multe sute de persoane. După ce a interogat mai mulți imigranți, Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați scrie într-un comunicat că aproximativ 500 de persoane și-ar fi pierdut viața în timp ce traversau marea în încercarea de a ajunge din Libia în Italia.

Plecaţi, potrivit surselor citate, din Estul Libiei sau din Egipt, migranții au fost mutați pe o ambarcațiune mai mare, unde se aflau deja câteva sute de persoane. Când au început să se deplaseze dintr-o ambarcațiune în cealaltă, nava a început să-și piardă echilibrul și a naufragiat - a explicat un refugiat pentru postul de televiziune Al-Jazeera. Doar 41 de persoane au supraviețuit și au plutit în derivă 3 zile până să fie salvați de o navă filipineză, care i-a dus în portul grecesc Kalamata, în sudul Greciei. Printre refugiați se numără somalezi, etiopieni, egipteni și sudanezi.

 

Un kamikaze de la Bruxelles a lucrat în aeroport timp de cinci ani. Najim Laachraoui, a lucrat acolo ca angajat temporar până la sfârșitul lui 2012, cu câteva luni înainte de a pleca în Siria. Informația a apărut la postul de televiziune flamand VTM, citat de AFP.

Tânărul, care a comis împreună cu un alt kamikaze, Ibrahim el-Bakraoui, un atentat sinucigaș în holul de la intrarea în aeroport, "a lucrat până la sfârșitul lui 2012 la Brussels Airport", după cinci ani ca "angajat temporar" al unei societăți active pe aeroport, potrivit canalului flamand.

Până în prezent se știa că Najim Laachraoui a fost angajat de două ori pe timpul verii la Parlamentul European, în 2009 și 2010, "pentru o firmă de curățenie", potrivit PE.

În vârstă de 24 de ani, Najim Laachraoui, licențiat în electronică, este considerat artizanul atacurilor de la aeroportul și metroul din Bruxelles (32 de morți) și de la Paris din luna noiembrie (130 de morți).

Urme ale ADN-ului său au fost găsite pe material exploziv în sala de concerte Bataclan de la Paris și la Stade de France, precum și într-un apartament din comuna Schaerbeek din regiunea Bruxelles unde au fost confecționate centurile cu explozivi utilizate de teroriștii kamikaze. De asemenea, el a închiriat una dintre ascunzătorile echipei de comando, la Auvelais, în apropiere de Namur (sudul Belgiei), și este suspectat că a ținut legătura prin telefon cu unii dintre atacatorii de la 13 noiembrie.

Potrivit parchetului federal belgian, în februarie 2013 el a plecat în Siria, unde s-a alăturat organizației Statul Islamic (SI), care a revendicat aceste două atentate.

Urma sa a reapărut pe 9 septembrie 2015: el a fost controlat într-o mașină la granița austro-ungară, sub identitatea falsă Soufiane Kayal, alături de Salah Abdeslam, suspect cheie al atentatelor de la Paris.

Pe de altă parte, canalul VTM a mai afirmat că o sală de rugăciune ilegală a fost descoperită cu puțin înainte de atacurile de la 22 martie "în beciul aeroportului", unde "angajații radicalizați se puteau aduna și ruga în secret". Ea a fost închisă de exploatant. Între timp, a fost întocmită o listă "cu cel puțin 50 de angajați" despre care se consideră că sunt radicalizați și dispun de legitimații de acces pe aeroport, potrivit televiziunii flamande.