Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tabăra pro-Brexit nu o vrea pe Marine Le Pen în Insulă (Libération)

Suporterii ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană nu o vor pe Marine Le Pen în Insulă. Şi aceasta, chiar dacă lidera Frontului Naţional îi încurajează pe britanici să părăsească Uniunea.

"Prezența doamnei Le Pen în Regatul Unit nu ar contribui la interesul general",  crede lidera grupării pro Brexit Vote Leave, Gisela Stuart.  

După cum scrie cotidianul francez Libération, ea i-a cerut ministrei de Interne Theresa May să "refuze intrarea"  liderei de extremă dreapta din Franța în Marea Britanie, şi aceasta din cauza "opiniilor ei extremiste".

Într-o scrisoare, a cărei existență a fost dezvăluită duminică de BBC și pe care France Presse a obținut-o în copie, lidera Vote Leave acuză atitudinile Marinei Le Pen față de musulmani și referirile ei  la ocupația nazistă a Franței. ”Prin urmare", spune activista britanică ministrei de interne, "vă îndemn să vă exercitați puterile în conformitate cu legile de imigrare pentru a refuza intrarea în țară a Marinei Le Pen."

Întrebată, duminică la BBC, în legătură cu această scrisoare, ministra de interne Theresa May a refuzat să spună cum va acționa, mărginindu-se să declare că nu discută cu privire la cazuri individuale. "Cred că faptul că am primit o scrisoare în care mi se cere să împiedic intrarea în țară a unei persoane sugerează că avem un control asupra frontierelor noastre", a declarat ministra, altfel cunoscută pentru euroscepticismul ei, dar care a aderat la tabăra premierului David Cameron, ce susține menținerea Marii Britanii în Uniunea Europeană. Altfel, unul dintre principalele argumente ale grupării pro-Brexit este tocmai preluarea controlului asupra frontierelor și imigrației.

Și liderul partidului anti-european și anti-imigrație UKIP, Nigel Farage a declarat sâmbătă pentru Sky News că el nu vede că prezența Marinei Le Pen în insulă ar fi de ajutor pentru campania pentru Brexit. Cu toate acestea, el s-a pronunțat împotriva unei interdicții de călătorie.

Cotidianul francez Libération mai notează că sâmbăta trecută, la Sinaia, în România, Marine Le Pen a declarat că fiecare țară ar trebui să decidă dacă vrea sau nu să rămână în Uniunea Europeană, după modelul Marii Britanii.

 

În Austria, candidatul Partidului Libertății, de extremă dreaptă, Norbert Hofer a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, cu 35 la suta din voturi.

Financial Times scrie că exponentul extremei drepte  a avut o campanie naționalistă, propunând reguli dure pentru solicitanții de azil, încetarea sancțiunilor economice la adresa Rusiei și destrămarea sistemului bipartid, care a dominat politica austriacă după al doilea război mondial.

Deși președintele austriac are un rol mai degrabă ceremonial, aceasta este cea mai importantă performanță națională obținută vreodată de Partidul Libertății, unul dintre cele mai importante partide de extremă dreapta din Europa. Alegerea unui președinte din partea Partidului Libertății ar putea declanșa o criză politică la Viena. Noul președinte ar putea să submineze deciziile guvernului condus de cancelarul social-democrat Werner Faymann.

Rezultatul se constituie într-un semnal către țările europene, crede FT.  

Din 1945, ocupanții  Palatului Hofburg de la Viena au fost susținuți fie de Partidul Social Democrat de centru-stânga, fie de Partidul Popular de centru-dreapta, care formează în prezent un guvern de coaliție. Candidații la președinție ai celor două partide principale din Austria au acumulat duminică aproximativ 11 la sută fiecare.

Oponenții Partidului Libertății se vor coaliza, probabil, în jurul  candidatului Verzilor, Alexander Van der Bellen, care a câștigat 21 la sută din voturi.

Altfel, scrie FT, rezultatele de duminică arată creșterea nervozității în capitalele europene și susținerea tot mai  importantă pentru partidele populiste și extremiste.

În alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor, scrie FT, este de așteptat ca liderul Frontul National, Marine Le Pen,  să-l scoată din cursa pentru turul doi pe candidatul socialist Francois Hollande, actualul președinte.
 

Wall Stret Journal scrie că rezultatul de la votul de duminică poate fi văzut ca un un nou semn al creșterii nemulțumirii în Europa, confruntată cu cea mai gravă criză de la război încoace.

Este, de asemenea, un avertisment clar pentru cancelara germană Angela Merkel, care a fost supusă unei mari presiuni la ea acasă, din cauza crizei refugiaților, ceea ce a dus la creșterea simpatiei pentru partidul populist Alternative Fur Deutschland (AFD).

 

Un fost ostatic al Daesh spune că Nahim Laachraoui  a fost inspiratorul atacurilor de la Paris și Bruxelles. Un individ foarte inteligent și extrem de carismatic . Este mărturia lui  Didier François, un fost ostatic al Statului Islamic în Siria, timp de aproape un an, între 2014 și 2015.

Ziarul belgian Le Soir scrie, citându-l pe Didier Francois, că spre deosebire de bruta de Mehdi Nemmouche, Najim Laachraoui nu a folosit niciodată violența. "El nu era un simplu paznic, ci unul dintre  directorii Daesh”.

Didier François își amintește că a avut "discuții foarte, foarte lungi" cu Laachraoui. Ceea ce i-a permis să învețe o mulțime de lucruri despre organizarea teroriștilor.

Laachraoui  era responsabil cu activitatea de recrutare, selectarea și antrenarea noilor membri ai organizației. El a fost trimis "înapoi la baza din Bruxelles" în preajma atacurilor din Paris, pe care le-a regizat, a declarat fostul ostatic.

Faptul că poliția din Bruxelles îl căuta la Laachraoui după arestarea lui Salah Abdeslam l-ar fi putut împinge să se arunce în aer la aeroport? ”Este mai mult decât probabil”, spune Didier François.