Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Finlanda și Suedia privesc spre NATO, sub presiunea Rusiei (EU Observer)

Amenințarea din partea Rusiei pe flancul nordic al Europei determină Finlanda și Suedia să-și întărească legăturile cu NATO, scrie publicația EU Observer.

Cunoscute în timpul Războiului Rece pentru neutralitatea lor, cele două state scandinave au semnat în 2014 acorduri cu NATO care permit formarea cadrelor dar și asistența militară din partea aliaților, în situații de urgență. Acordul a intrat deja în vigoare în Finlanda și așteaptă un vot în Parlamentul suedez, la 25 mai.

De asemenea, guvernul finlandez a comandat unei echipe de experți independenți un raport pentru a evalua consecințele unei posibile cereri de aderare la NATO.

Raportul a fost prezentat vineri, 29 aprilie și arată că o cerere finlandeză ar reprezenta o "schimbare majoră" în politica externă a țării, de natură să supere Rusia. Raportul recomandă ca relațiile cu NATO să se desfășoare în tandem cu Suedia.

Prim-ministrul Finlandei Juha Sipila a salutat concluziile raportului. El a declarat că, dacă va fi să aplice pentru aderarea la NATO, Finlanda va informa în prealabil Suedia despre această decizie.

"Ne-am promis că nu ne vom surprinde reciproc în aceste chestiuni", a spus el.

Însă și relațiile Suediei cu Rusia s-au răcit săptămâna trecută, când ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, aflat,  la Stockholm , a făcut declarații controversate privind consecințele aderării statelor nordice la alianța militară occidentală.

"Rusia ar trebui atunci să ia măsurile necesare de apărare la frontierele nordice", a declarat Serghei Lavrov, într-un interviu publicat cu doar câteva ore înainte de prezentarea raportului experților finlandezi.

Lavrov a caracterizat răspunsul Rusiei la potențiala extindere a NATO drept "nimic personal, doar afaceri".

El a opinat că Suedia ar trebui să rezolve problema printr-un referendum.

La care omologul său suedez, Margot Wallstroem, i-a răspuns pe Twitter, spunând că nimeni altcineva în afară de Suedia nu decide politica de securitate și de neutralitate militară.

Ea a trimis un mesaj similar a doua zi - de data aceasta în limba engleză - după ce Wilhelm Unge, un analist senior în serviciul de informații din Suedia, a spus că Rusia a fost în spatele unora dintre disidențele din interiorul sistemului politic suedez față de acordul cu NATO, care urmează să fie votat în cursul acestei luni.

"La cel puțin o conferință a participat o persoană pe care o putem conecta cu serviciul de informații rus", a spus Unge, care însă a refuzat să numească respectiva persoană drept spion.

Numărul refugiaților care iau cu asalt Europa a scăzut, ca urmare a acordului cu Turcia. Să însemne asta sfârșitul crizei? În niciun caz, crede ziarul itaian Corriere della Sera.

"Timpul, răbdarea, previziunea și fermitatea sunt esențiale. Dar multe alte lucruri pot fi făcute în această chestiune. În primul rând, să-i ajutăm pe refugiați în propria lor țară, și aceasta într-un mod serios, fără a-i curta în mod ipocrit pe dictatori, așa cum am făcut-o în anii 1980, cu ajutorul pentru dezvoltare. Mai bine am schimba regulile comerciale internaționale care, cu unicul scop de a menține status quo-ului pentru Occident, condamnă la stagnare țările în curs de dezvoltare. În al doilea rând, trebuie să oprim livrarea de arme către țările în război.  De exemplu, mulți eritreeni au căutat refugiu în Europa, după ce au experimentat pe propria lor piele tocmai calitatea armelor italiene vândute regimului, în ciuda embargoului. Sau îi rugăm să stea acasă și să se sacrifice pentru  ca noi să ne găsim clienți pentru armele noastre?”

În timp ce ziarul german Volkskrant face o paralelă între ermetizarea granițelor europene înainte de 1989 și acum.

”Esența acordului cu Turcia constă în a o plăti pentru a menține pe teritoriul ei cât mai mulți refugiați posibil. Este exact invers față de politica de până în 1989, când plăteam pentru ca țările să-și lase cetățenii să iasă”.

Spania devine un model în politica de imigrație, consideră cotidianul El Pais:

”Acum doar un singur an, autoritățile europene au mustrat aspru guvernul spaniol pentru că a instalat garduri cu sârmă ghimpată și i-a trimis imediat înapoi peste frontieră pe cei care au reușit să treacă. Războiul din Siria și criza refugiaților au schimbat atât de mult dimensiunile problemei și percepțiile în Europa, că procedura spaniolă este văzută acum ca un exemplu  de studiu sau chiar ca un model. (...) La fel ca în tratatul dintre UE și Turcia, Spania consideră Marocul ca țară terță sigură, cu toate că organizațiile pentru drepturile omului nu au putut verifica soarta refugiaților expulzați sau deportați", scrie El Pais

 

În sfârșit, presa britanică dezbate intens derapajele antisemite din Partidul Laburist Britanic. Ken Livingstone, fost primar al Londrei, a fost deja suspendat din partid săptămâna trecută, pentru declarații antisemite. Iar un alt fruntaș al partidului, Naz Shah, a scandalizat opinia publică atunci când a afirmat, pe Facebook, că tot ce a făcut Hitler a fost ... legal.

”Partidul este bolnav”, scrie The Guardian. Ziarul pune antisemitismul din cadrul aripii radicale de stânga din partid pe seama aversiunii acesteia față de capitalism și a faptului că vede în statul Israel un agent al imperialismului. ”Antisemitismul stângii radicale nu este echivalent cu o formă de rasism”, crede The Guardian, în timp ce pentru Daily Telegraph, reacțiile liderului Jeremy Corbyn la aceste derapaje sunt ”haotice și șocante”. Nu a părut deloc conștient ”de gravitatea problemei și a căutat să profite de cultura urii toxice”.