Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Va putea ieși Austria din actuala criză? (Presa europeană)

austria.jpg

Noul cancelar austriac, Christian Kern
Image source: 
Reuters

Este capabil noul cancelar austriac, Christian Kern să scoată Austria din criză? Eurotopics lansează această întrebare, acum, cu două zile înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale din această țară. Situl preia mai multe articole pe această temă din presa central-europeană.

În loc să demonizeze extrema dreaptă, noul cancelar dorește să-și folosească tot dinamismul și optimismul pentru a-i convinge pe austrieci , scrie publicația austriacă Tages-Anzeiger:

"Kern vrea să lipsească extrema dreaptă de ceea ce îi alimentează succesul: atmosfera generală de dezamăgire și furie, în care conducătorii sunt considerați corupți și incapabili, solicitanții de azil potențiali criminali și UE o hidră birocratică. În primul său discurs, el nu a ezitat să identifice problemele, deși până în prezent guvernul lăsase aceste teme în mâinile populiștilor ".

Cotidianul sloven Delo crede că  "Provocarea pentru Kern este de a găsi formula magică pentru a-i readuce pe alegători alături de partidul său . Prima rundă de la prezidențiale a arătat că mulți dintre alegătorii săi s-au alăturat extremei drepte. Misiunea sa e aproape imposibilă”, crede ziarul sloven.

Dar situația din Austria poate fi un avertisment pentru Germania, se spune într-un comentariu al postului public de radio din Cehia.

" Sondajele dau SPD-ului german un sprijin de 20 sută, în timp ce creștin-democrații mobilizează ceva mai mult de 30 la sută din alegători. ... SPD-ul german se confruntă cu probleme de guvernare similare cu cele care-i afectează pe verii lor social-democrați din Austria. La ultimul congres al partidului, liderul SPD Sigmar Gabriel a suferit un fel de Waterloo, ca și colegul său austriac, Werner Faymann. Conform unui alt zvon, Gabriel ar putea arunca prosopul".

 

Cât de apropiate sunt  grupările mafiote și interlope ruse de administrația de la Kremlin? Este tema unei anchete publicate de publicația electronică europpalibera.org.

Insistența unui judecător din Spania de a-i aresta pe capii bandelor rusești din țara sa a întărit suspiciunile privind strânsa legătură între lumea interlopă rusă și Kremlinul condus de Vladimir Putin. Corespondentul Europei Libere la Moscova, Carl Shreck ajunge la concluzia că după colapsul fostei Uniuni Sovietice, membri ai grupărilor criminale ruse au ajuns la putere cu ajutorul „mușchilor”, încurajând dezvoltarea unei caste de „gangsteri”, provenită din rândul sportivilor.

Investigația ne duce până în dimineața zilei de 17 decembrie 1988, când un grup de bandiți, în frunte cu fostul boxer poreclit „Broiler”, a venit să-și ia revanșa în fața unui alt grup de bătăuși.

Spiritele s-au aprins,„Broiler” l-a înjunghiat pe unul dintre rivalii săi. Încăierarea a dus la scindarea mafioților din oraș în două grupări: Tambovskaia și Malișevskaia. Exact cele două sindicate criminale sunt acuzate acum de instanța spaniolă de asasinate, trafic de arme, extorcări de fonduri, mită, droguri și spălarea banilor.

„În St. Petersburg, între anii 1992 și 1995 puterea era în mâinile gangsterilor, proveniți majoritatea din anturajul sportivilor”, își amintește Evgheni Vîșenkov, un proeminent jurnalist rus, fost anchetator în St. Petersburg.

După destrămarea Uniunii Sovietice, cheltuielile statului rus pentru sportivi s-au micșorat și, în cele mai multe cazuri, ei au devenit bodyguarzi, majoritatea lipsiți de milă.

„Interlopii s-au împrietenit cu boxerii. Interlopii îi invitau la restaurante și le arătau ce înseamnă, de fapt, viața bună. Ceasuri scumpe, haine frumoase, jazz... iar boxerii nu avuseseră parte de așa ceva în trecut. Încetul cu încetul sportivii s-au apropiat de interlopi și s-au angajat să-i apere”, spune jurnalistul Evgheni Vîșenkov.

„Așa a luat naștere o nouă armată, iar mai târziu aceasta a început să aibă pretenții: de ce să stea la ușă, să-i păzească pe alții? Nu mai vrem să purtăm blugi, vrem să conducem mașini luxoase. De ce să mâncăm icre roșii când ne putem delecta cu caviar negru? Încetul cu încetul, aceștia se implică în afaceri. Nu erau citiți dar erau siguri pe ei”, spune jurnalistul Evgheni Vîșenkov.

În Federația Rusă, deseori, certurile între grupările criminale s-au terminat cu încăierări sângeroase. „Din 1990 și până în 2000 peste 6 mii de oameni au murit în asemenea conflicte. Pentru comparație, zece ani în războiul sovietic din Afganistan a răpit viața a 14 mii de oameni”, a declarat pentru serviciul rusesc al Europei Libere, Andrei Konstantinov, jurnalist rus specializat în crimă organizată.

 

Și încheiem cu câteva accente din Filipine, unde presa continuă să comenteze pe marginea alegerii ca președinte a populistului Rodrigo Duterte.

Nici o milă pentru criminali! Acesta este mesajul repetat neobosit de Rodrigo Duterte, ceea ce i-a adus o imensă popularitate în întreaga arhipelagul filipinez, scrie Courrier international preluând presa locală.

”De exemplu, el a spus în timpul campaniei electorale că va trimite vreo 100.000 criminali sa "îngrașe" peștii din Golful Manila. După ce criminalul va fi spânzurat o dată, va avea loc o a doua ceremonie, până când capul va fi complet detașat de corp. Îmi place, pentru că sunt nebun ", scrie Philipine Daily citându-l pe Duerte.
 

"Dar pericolul este că victoria în alegeri a lui Duterte este văzută ca o victorie simbolică pentru un concept deja larg răspândit în Filipine: că executarea sumară a suspecților de către miliții este o modalitate legitimă de a controla fenomenul criminal", spune New York Times.

Pe de altă parte, Rodrigo Duterte s-ar putea confrunta cu o puternică opoziție,  crede ziarul Filipine Star. În această țară catolică în proporție de 85%, Biserica a fost vârful de lance în lupta care a dus în 2006 la abolirea pedepsei capitale. Chiar și Leni Robredo, probabil viitorul vice-președinte, s-a opus oricărei restabiliri a pedepsei cu moartea.