Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Lumea fără bani de hârtie sau metal și pericolele ei (Le Point)

plata_online.jpg

Image source: 
Rfi.ro

O lume fără bani de hârtie sau de metal este posibilă. Dar va fi ea și o lume mai bună? Se întreabă săptămânalul francez Le Point.

Unii economiști prezic că, în zece ani, portofelele noastre vor deveni inutile, fiindcă nu vom mai ține bani în ele. Țări precum Suedia și Norvegia sunt deja foarte avansate pe calea ce duce către plățile prin card și telefon mobil.

Iar imaginația de care dau dovadă companiile implicate în acest proces e de-a dreptul debordantă. Google, de exemplu, testează serviciul gratuit hands-free, prin care clientul nici nu mai are nevoie să scoată telefonul din buzunar. E suficient doar să spună "Plătesc cu Google", iar plata se realizează prin intermediul tehnologiilor WiFi și Bluetooth.

Adepții unei societăți fără monede sau bancnote laudă multiplele avantaje ale sistemului, începând cu simplitatea și viteza tranzacțiilor. Fără a fi nevoie să scoată cardul și să tasteze parola, consumatorul va fi astfel protejat împotriva riscului de furt de date bancare. În plus, trasabilitatea operațiunilor financiare va preveni infracțiunile de spălare a banilor, evaziunea fiscală și munca nedeclarată.

Dar există și semne de întrebare. De exemplu, cât de sigur este să-ți încredințezi averea unor mașini? Unii experți se tem de înrobirea indivizilor într-un fel de dictatură de tip orwellian: "Societatea fără numerar, pe care ne-o promite noua eră digitală,  ar da factorilor de decizie politică o asemenea putere de supraveghere încât nu va exista vreo posibilitate de scăpare pentru persoane fizice, din moment ce nu vor mai dispune de rezerve în numerar. Gândiți-vă doar la blocarea retragerilor de  numerar din Grecia ", sugerează profesorul de economie Henri Bourguinat într-un articol publicat în ziarul Le Monde.  

 

În Germania, revista der Spiegel scrie că un fost oficial guvernamental de rang înalt din SUA a dezvăluit modul în care Pentagonul ripostează împotriva criticilor interne. Aceasta pune în umbră declarația recentă a lui Barrack Obama potrivit căreia Edward Snowden ar fi putut uza de căile oficiale în loc să facă publice secretele NSA.

John Crane a servit în cadrul Pentagonului pentru mai mult de 25 de ani și el încă mai crede în instituție, chiar dacă a fost declarat drept inamic.

Misiunea lui era să se ocupe de plângerile - de la certuri mici la scandaluri majore – din cadrul aparatului militar. La un moment dat, el a început să suspecteze că superiorii săi au încălcat normele, în scopul de a-i anihila pe unii avertizori incomozi.

Într-o nouă carte, dar și în mai multe interviuri pentru SPIEGEL, SPIEGEL TV și The Guardian, el și-a spus povestea pentru prima dată.

Crane contestă versiunea prezentată astăzi de către președintele Barack Obama și candidatul Partidului Democrat la președinție, Hillary Clinton, atunci când se discută  despre Edward Snowden.

Snowden, spun ei, nu ar fi trebuit să se ascundă și să se exprime în public. Sistemul funcționează. Acesta a fost subtextul lui Obama.

John Crane a început să aibă primele îndoieli în 2004. Tocmai fusese promovat în zona managementului superior. Erau anii imediat de după 11 septembrie 2001. Administrația președintelui George W. Bush, creștea masiv bugetele și își extindea autoritatea.

Un grup mic de angajați NSA au văzut aceste schimbări cu îngrijorare, ei considerând că sistemele de supraveghere încalcă Constituția. Ei au văzut că aproape 4 miliarde $ au fost cheltuite pentru acest program – bani pompați în companiile contractante – sumă considerată drept o risipă a banilor contribuabililor.

Aceștia au susținut că o soluție internă numită ThinThread ar fi fost mai potrivită și ar fi salvat multe miliarde.

Dar, cei cinci petiționari s-au temut de represalii de la început.
Teama lor era justificată, așa cum s-a văzut în vara anului 2007.

Unul dintre contestatari, Edward Drake, a fost arestat de ofițeri înarmați, în temeiul Legii Spionajului din 1917 și amenințat cu 35 de ani de închisoare. Și-a pierdut, de asemenea, asigurarea socială și, împreună cu ea, toată cariera. Și aceasta, din cauză că, încercând să sune alarma din interior, a avut încredere în canalele oficiale.

Cu puțin timp înainte ca procesul său să înceapă, guvernul a renunțat la acuzațiile inițiale. Drake a fost condamnat la un an de probațiune și muncă în folosul comunității pentru utilizarea abuzivă a calculatoarelor NSA. Judecătorul  a lansat cuvinte dure la adresa procurorilor, spunând că acțiunile lor au fost "oneroase". Cu toate acestea, Drake și-a pierdut locul de muncă, pensia și odată cu acestea, mulți prieteni.

În Ucraina, soldații care apără regiunea de Est se simt abandonați de autorități și comandanți. Este tema reportajului realizat de publicația de limbă engleză Kiyv Post.

Reportajul începe în baza batalionului 58, într-o clădire industrială abandonată din localtatea Avdiivka, la 728 de kilometri sud-est de Kiev. Și la câțiva kilometri distanță de Donetsk, ocupat de ruși.

Trupele se bazează pe arme și echipamente învechite; comunicarea pe linia frontului este slabă și nu odată camarazii ajung să se împuște între ei. Soldații se plâng că nu sunt plătiți în mod corespunzător. Și, la fel ca la începutul războiului, produsele alimentare, țigările, și chiar uniformele sunt încă furnizate de către voluntari.

Cu toate acestea, trupele ucrainene au reușit să țină linia frontului.

Dar cei mai multe dintre soldații care luptă aici au fost mobilizați  acum 12 sau 15 luni, iar mulți sunt acum demobilizați. Pe întregul front, cifra celor demobilizați este de 45.000.

Pe măsură ce acești soldați sunt demobilizați și se întorc acasă, frustrarea de pe front  se poate schimba în activism politic. Iar acești soldați nemulțumiți ar putea deveni un catalizator pentru schimbare în Ucraina.
 

"Cred că într-o zi un alt Maidan se va întâmpla și vom schimba ceva în această țară. Războiul a schimbat mentalitățile oamenilor”, spune un locotenent din Batalionul 58.