Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce s-a ridicat Walter Steinmeier împotriva NATO? (Deutsche Welle)

ministru.jpg

Image source: 
Reuters

Ministrul federal de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a protestat într-un recent interviu faţă de "strigătele de război şi zgomotul de paloş" al NATO în estul Europei. Care sunt semnificațiile acestor declarații? Deutsche Welle caută răspunsul.

În Rusia, declaraţia şefului diplomaţiei germane a fost larg aprobată. În Germania a declanşat un val de indignare, mai ales dinspre partenerii de guvernare creștin-democrați.

Această dublă reacţie corespunde dublului rol al ministrului Steinmeier. Pe de o parte, cel de înalt reprezentant al diplomaţiei germane, pe de alta cel de principal reprezentant al formaţiunii social-democrate SPD.

Și atunci, de ce se expune Steinmeier acestor critici?

În primul rând fiindcă, în soluţionarea unei serii întregi de crize internaţionale, are nevoie de Rusia. În publicaţia "Bild am Sonntag" el a menţionat rolul constructiv al Moscovei în încheierea acordului cu Iranul şi influenţa decisivă a Kremlinului în conflictul sirian. Însă, pentru şeful diplomaţiei germane extrem de importante sunt negocierile privind conflictul din estul Ucrainei, aflate în impas.

Sancţiunile economice aplicate Rusiei se vor prelungi până la încheierea cu succes a tratativelor. Între timp, mulţi şefi de guverne contestă menţinerea sancţiunilor.

Ca atare, Steinmeier a propus o soluţie de compromis: relaxarea graduală a sancţiunilor, în paralel cu evoluţia negocierilor de la Minsk.

Pentru social-democratul Steinmeier, canalele de comunicare deschise cu Moscova reprezintă un demers politic de la sine înţeles. În perioada 1969-1974, în calitate de cancelar, şeful SPD, Willy Brandt, a reuşit să reducă tensiunea Războiului Rece prin politica sa faţă de Uniunea Sovietică.

SPD încearcă să se profileze ca o formaţiune puternică pe lângă coaliţia de guvernământ. Şeful partidului, Sigmar Gabriel, vicecancelar şi ministru al Economiei în guvernul Merkel, afirma în publicaţia "Der Spiegel" că, după alegerile legislative, îşi poate imagina un executiv numai de stânga. Altfel spus, actuala colaborare cu conservatorii este pusă sub semnul întrebării.

Declaraţiile celor doi social-democraţi reflectă o acţiune concertată cu scopul sporirii vizibilităţii poziţiei SPD. Printre altele, afirmaţiile polarizante ale ministrului Frank-Walter Steinmeier au urmărit şi acest scop.

 

Care ar fi consecințele economice și politice ale unui Brexit? Revista Alternatives économiques, preluată de Vox Europe, încearcă să dea câteva răspunsuri.

În iunie 1944, Winston Churchill i-a spus generalului de Gaulle: ”De fiecare dată când trebuie să alegem între Europa și mări, vom alege mările". O alegere pe care britanicii pot foarte bine să o facă acum. 

Dar în cazul în care acest lucru s-ar întâmpla, nu va fi nici o nirvana promisă.

Sigur este că un vot în favoarea eliberării din UE, ar deschide imediat o perioadă de incertitudine financiară, politică și comercială pentru economia Marii Britanii.

În primul rând, lira sterlină ar fi șicanată pe piețele valutare și ar putea suferi o depreciere importantă. Banca Angliei și Banca Centrală Europeană au anunțat deja că vor oferi  băncilor britanice banii de care au nevoie pentru a putea naviga pe timpul furtunii.

Din punct de vedere politic, ne-am putea confrunta cu o stare de incertitudine, deoarece nu este sigur că premierul David Cameron va activa până la urmă articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană , care implică îndepărtarea unei țări. 

De fapt, mai multe posibilități sunt deschise în ce privește relațiile viitoare cu Europa: Regatul Unit ar putea adera la Spațiul Economic European, ceea ce nu ar provoca mari schimbări.

Asta ar însemna să mențină libera circulație a bunurilor, serviciilor și capitalurilor și instituțiile financiare situate în Londra, ar putea continua să beneficieze de "pașaport european" deși cu costuri un pic mai mari.

În cazul în care Marea Britanie va continua să participe la programele europene, cum ar fi Erasmus (schimburi de studenți), Galileo (GPS european) sau altele "ar trebui să contribuie la buget", așa cum o face Norvegia.

Alte formule sunt posibile, de exemplu un set de acorduri bilaterale (cum are Elveția), o uniune vamală (cum are Turcia), sau un acord de liber schimb ( cum are Canada).

La nivel politic, un Brexit ar aduce în poziții de forță partidele europene extremiste și rasiste.

În cele din urmă, observa el,  va fi un indicator al unei Europe aflate pe moarte din vina liderilor săi.

 

Publicația Europalibera.org relatează despre criza economică pe care o Traversează Transnistria, pe fondul izolării și al sancțiunilor la adresa Rusiei.

Cel mai mare producător de pâine din regiunea transnistreană, combinatul de panificație de la Tiraspol a anunțat că din cauza crizei valutare se confruntă cu dificultăți la procurarea unor ingrediente pentru coacerea pâinii, cum ar fi sarea și drojdia. Un alt producător important din regiune, combinatul de la Bender, a anunțat că, din cauza deficitului de valută și lei moldovenești, procură ingredientele necesare în ruble transnistrene de la micii comercianți locali.

Europalibera.org preia și portalul „moldnova.eu” care publică un nou reportaj despre criza valutară din stânga Nistrului. „Oamenii sunt nevoiţi să vâneze pe străzi turişti ca să procure lei moldoveneşti sau dolari. Băncile din stânga Nistrului nu operează carduri bancare, cu excepţia celor emise de băncile locale sau din Federaţia Rusă. În casele valutare cu greu poţi găsi dolari, euro, ruble ruseşti sau chiar lei moldoveneşti şi hrivne ucrainene”.