Theresa May: ”Nu vom invoca articolul 50 anul acesta” (ITV)

Theresa May susține că țara sa trebuie să aibă o viziune clară asupra poziției sale de negociere a unui acord post-Brexit cu Uniunea Europeana înainte să declanșeze articolul 50 din Tratatul de la Lisabona.

"Este important să  facem asta în intervalul temporal corect și să obținem acordul potrivit pentru Marea Britanie", a declarat May pentru postul de televiziune ITV, reiterând că nu va invoca articolul 50 anul acesta.

May, care a militat pentru rămânerea în UE înainte de referendum, a mai declarat că un mesaj puternic pentru votul de Brexit a fost îngrijoarea provocată de imigrație, pe care următorul guvern trebuie să o aducă la niveluri sustenabile.

Britanicii au votat la referendumul din 23 iunie pentru ieșirea țării lor din UE, provocând demisia premierului David Cameron care a condus campania "Remain".

Cameron a declarat că succesorul său va trebui să decidă momentul declanșării articolului 50, pasul formal pentru începerea negocierii condițiilor pentru ieșirea Marii Britanii din UE.

Ministrul de Interne din Marea Britanie, Theresa May, a ajuns cu un pas mai aproape de a-i lua locul lui David Cameron în fruntea Partidului Conservator și ca premier, după ce mai mulți parlamentari și-au declarat susținerea pentru ea, scrie Bloomberg.

Principalul contracandidat este Michael Gove, ministrul de Justiţie, un artizan al Brexitului. Indiferent cine va câștiga această cursă, va avea de luat cele mai dificile decizii pentru Marea Britanie de după al Doilea Război Mondial.

La nouă zile după ce britanicii au votat pentru ieșirea din UE, țara este încă într-o stare de haos, atât politic cât și economic. Cei care doresc rămânerea în Uniunea Europeană au început proteste din ce în ce mai ample pe străzile orașelor principale din Marea Britanie.

Theresa May a reușit să câștige suportul a 106 parlamentari duminică, cu 16 mai mult decât ziua precedentă, un avans puternic.

Martin Schulz propune înlocuirea Comisiei Europene cu un "guvern european autentic", controlat de un parlament bicameral. Președintele Parlamentului European vorbește despre această propunere într-un articol publicat în cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Martin Schulz spune că prin propunerea sa nu cere "mai multă Europă", ci o definire clară "a ceea ce pot cetățenii să aștepte de la UE". Potrivit propunerii lui Schulz, una dintre cele două camere ar urma să fie actualul Parlament European, iar cealaltă ar fi alcătuită din reprezentanți ai guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene.

Președintele Parlamentului European își justifică inițiativa prin faptul că o asemenea schemă este cunoscută de cetățeni prin prisma experienței din propriile lor țări, iar astfel, deciziile luate în interiorul UE ar deveni, în opinia sa, mai transparente.

Martin Schulz consideră că în acest fel nemulțumirile cetățenilor nu vor mai fi îndreptate către Uniunea Europeană în ansamblul ei, întrucât li s-ar oferi posibilitatea să înlocuiască, la urne, guvernul european.

El adaugă, în articolul citat, că una dintre problemele Uniunii Europene este că în prezent cetățenii nu știu exact ce face această Uniune și uneori ea este acuzată de probleme care își au originea în deciziile luate de statele membre.

Uniunea Europeană, subliniază președintele Parlamentului European, trebuie să se concentreze pe problemele ce nu pot fi rezolvate individual de statele membre și în același timp să nu se amestece în acele chestiuni care pot fi soluționate la nivel regional sau national.

Vladimir Putin a promulgat un pachet de legi ce reglementează activitatea Gărzii Naţionale a Rusiei, corpul armat care substituie trupele Ministerului de Interne, a anunţat duminică portalul juridic guvernamental de la Moscova, relatează agenţia EFE.

Creată pe 5 aprilie prin decret prezidenţial, Garda Naţională va putea îndeplini o largă paletă de misiuni şi va beneficia de o mare libertate în îndeplinirea lor. Astfel, membrii acestui corp vor avea dreptul să deschidă focul şi să folosească forţa fără avertisment prealabil ”atunci când este ameninţată viaţa cetăţenilor sau a membrilor Gărzii Naţionale”. De asemenea, ei vor avea dreptul să-i aresteze pe cei suspectaţi de comiterea unor infracţiuni, să efectueze percheziţii domiciliare, fiind obligaţi doar să explice acelora vizaţi de aceste acţiuni motivul pentru care se recurge la ele. Garda Naţională va fi subordonată direct preşedintelui Rusiei, care va putea ordona intervenţia armată în caz de urgenţă, dezordine publică sau în situaţii ce pun în pericol siguranţa naţională. În fruntea acestei unităţi a fost numit generalul Victor Zolotov, care din anul 2014 este viceministru de interne şi anterior a condus serviciul de securitate al Kremlinului între anii 2000 şi 2013. Constituirea acestui nou corp, ale cărui efective ar putea ajunge, conform agenţiei Interfax, citată de Agerpres, la circa 300.000 de membri, a fost criticată de opoziţia liberală, care susţine că este de fapt o unitate în serviciul preşedintelui Putin.