Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Următoarea criză vine din Italia (The Economist)

renzi.jpg

Image source: 
AFP PHOTO / STEFAN ROUSSEAU/POOL

De unde va veni următoarea criză în Europa? Din Italia, crede The Economist. Aflate într-o situație alarmantă, băncile italiene ar avea nevoie de un amplu și costisitor proces de asanare, crede publicația britanică.

Investitori din întreaga lume sunt extraordinar de nervoși, iar Brexitul nu e  suficient pentru a explica instabilitatea care se profilează asupra piețelor. O altă amenințare financiară vine din  Italia - a patra cea mai mare economie din zona euro, dar, de asemenea, una dintre cele mai fragile.

Băncile italiene sunt grevate de credite neperformante în valoare de 360 ​​de miliarde de euro, echivalentul a o cincime din PIB-ul italian. În cel mai bun caz, acestea vor strangula creșterea economică a țării. În cel mai rău caz, unii se vor scufunda.

Ar exista două soluții: prima ar fi un bail-out, o injecție de bani publici, dar  o asemenea procedură este interzisă de noile reguli ale zonei euro, care spun că băncile pot fi salvate de către stat,  numai după ce creditorii sunt puși să contribuie. A doua soluție, " bail-in” - plătesc creditorii, nu contribuabilul.

Cea de a doua metodă a fost aplicată la patru alte bănci italiene în toamna anului trecut, provocând ruina micilor investitorilori, chiar sinuciderea unuia dintre ei. Pentru Italia, o mare parte din obligațiuni emise de bănci sunt în mâinile persoanelor, nu ale marilor investitori instituționali.

Pentru prim-ministrul Matteo Renzi, aflat în fața unui referendum privind reforma constituțională, situația este foarte delicată.

În opinia sa, situația băncilor italiene amenință stabilitatea piețelor în întreaga Europă. Mai ales că și alte țări ar putea  aplica planuri de salvare, în pofida noilor reguli. Pentru Germania și electoratul său, pe de altă parte, regulile fiscal-bugetare trebuie respectate.
Însă ce interes ar fi în a respecta litera reglementărilor, dacă asta ar duce la moartea monedei unice? - se întreabă The Economist.

 

Și totuși, Europa încă iubește America,  scrie publicația europeană Politico, după summitul NATO de la Varșovia. Nici creșterea gradului general de nemulțumire, nici răspândirea populismului pe continent nu au avut ca rezultat revenirea anti-americanism.

Un nou sondaj Pew Research Center arată majorități solide favorabile Americii în nouă dintre cele 10 națiuni ale Uniunii Europene chestionate - Grecia fiind excepția. În aceste 10 țări, în medie 77 la sută dintre cei chestionați spun că au încredere în Obama și în politica sa globală.

Aceasta este o imagine foarte diferită de cea existentă cu un deceniu în urmă. Anti-americanismul era intens în era George W. Bush. Doar 14 la sută dintre germani aveau încredere în Bush în 2008, în timp ce 93 la sută aveau să-și exprime încrederea în Obama, un an mai târziu.

Dacă războiul din Irak dus de George W Bush s-a lovit de opoziția largă a europenilor, actuala campanie a lui Obama împotriva Statului Islamic este susținută pe scară largă în Europa. Aproximativ șase din 10 cetățeni din Franța, Suedia, Țările de Jos, Regatul Unit, Germania, Italia, Polonia sau Spania aprobă acțiunile conduse de SUA împotriva SI.

Europenii par de asemenea relativ încrezători în angajamentul Americii față de NATO. Conform unui studiu din 2015, majoritatea celor chestionați, cetățeni ai statelor membre NATO, și-au declarat convingerea că dacă Rusia  ar intra într-un conflict militar cu un aliat, SUA ar răspunde cu forța militară.

Asta în timp ce europenii nu sunt atât de siguri cu privire la propriile lor angajamente privind articolul 5 din Tratatul NATO. Anul trecut, jumătate sau mai mult dintre cei chestionați în Germania, Franța și Italia, a declarat că țara lor nu ar trebui să folosească forța pentru a apăra un aliat al NATO, atacat de Rusia.

Mai mult decât atât, europenii sunt în continuare îngrijorați de puterea Americii, iar utilizarea pe scară largă a loviturilor cu drone întâmpină o opoziție pe scară largă. Apoi,  dezvăluirile lui Edward Snowden despre NSA au generat temeri cu privire la o superputere cibernetică americană, întinsă pe tot globul.    
Cât privește atitudinile față de candidatul republican, Donald Trump, acestea sunt extrem de negative: doar 9 la sută dintre europeni au încredere în el.

 

America este zguduită de un nou val de violențe rasiale, iar viitorul se anunță incert, având în vedere campania electorală dominată de populismul lui Donald Trump. Este concluzia editorialului ziarului catolic francez La Croix, sub titlul: ”Umbrele Dallasului”.

Alegerea și apoi realegerea lui Barack Obama au adus o adiere de speranță în rândul afro-americanilor. Ei au vrut să creadă că lupta pentru  egalitate în drepturi, condusă de Martin Luther King, s-ar vedea încununată printr-o societate mai pașnică și reconciliată.

Dar, la cincizeci și trei de ani de la asasinarea președintelui Kennedy, o noua dramă care a avut loc în Dallas a spulberat acest vis.
Toate acele secvențe dramatice ilustrează amploarea problemelor din societatea americană.

Președintele Obama s-a confruntat cu o țară tensionată, sever înregimentată. Ponderea disproporționată a lobby-urilor  și tensiunile - omniprezente în unele cartiere – au dus la eșecuri  în două aspecte-cheie: armele și discriminarea.

Această spirală a violenței ar impune un angajament mult mai clar - și aceasta într-o campanie prezidențială dominată de impulsurile populiste si izbucnirile rasiste ale lui Donald Trump. În acest context, sarcina se anunță cu atât mai dificilă.