Ucraina, prea mare pentru a cădea? Fals! (Foreign Policy)

Este un sistem în care, de exemplu, fiul beat al unui oligarh poate rămâne liber dacă se întâmplă să calce cu mașina un cetățean obișnuit.

Toate acestea explică de ce societatea civilă ucraineană cere adoptarea normelor legale în stil occidental. Statul de drept, la urma urmei, este singurul antidot la un sistem bazat pe fărădelege. Iar la euromaidanul 2013, mulți ucraineni au plătit cu propriile lor vieți pentru că au îndrăznit să se ridice și să ceară această schimbare.

Dar, de atunci, noua putere de la Kiev a rămas insensibilă la cererile lor. Ea a ales, de asemenea, să ignore apelurile sincere de la cei mai apropiați prieteni săi străini, cum ar fi vice-președintele american Joe Biden. Acesta aproape că a ajuns să se roage de Ucraina să trimită un semnal prin trimiterea la închisoare a măcar unui oligarh corupt. Doar unul!

Iar problema se tot agravează. Luna trecută, unul dintre cei mai respectați jurnaliști anti-corupție ai Ucrainei, Sergii Leshchenko, el însuși un membru al Parlamentului din partea partidului președintelui Poroshenko, a scris o piesă devastatoare acuzându-l pe acesta că și-a creat un "clan" de acoliți și oligarhi în jurul său,  la fel ca și predecesorul Viktor Ianukovici.

Parlamentarul Arkadi Kornatsky, de asemenea, un membru al partidului președintelui, cu o vastă experiență și în executiv, este convins că guvernanții și oligarhii fură banii trimiși de FMI și statele occidentale.

”Dl Biden este naiv dacă el crede că vreun oligarh  va ajunge în închisoare”, spune el.

Washingtonul a jucat un rol vital în susținerea ajutoarelor diplomatice, financiare și militare pentru Ucraina, păstrând în același timp presiunea asupra aliaților săi europeni să mențină sancțiunile economice asupra Moscovei.

Problema este că tot mai mulți diplomați dau semnale că SUA și alți prieteni ai Ucrainei își pierd răbdarea.

Din păcate, liderii Ucrainei par să-și fi făcut un calcul greșit și periculos, presupunând că, din pricina conflictului cu Rusia, pot conta pe sprijinul occidental, indiferent ce se întâmplă.

Ar fi însă o greșeală însă ca liderii ucraineni să creadă că țara lor este prea importantă pentru a cădea, a spus la un moment dat fostul ambasador american la Kiev, Steven Pifer.

Presa europeană consideră bătălia pentru Alep decisivă pentru rezultatul războiului din Siria. Iată câteva opinii dintr-un grupaj realizat de Eurotopics.

Occidentul trebuie să se aștepte la consecințele fatale avertizează ziarul britanic The Times:

"Teribilul asediu asupra orașului de Alep este echivalentul de secol XXI al momentului Sarajevo și noi nu-i dăm nicio atenție. Paralizați de atacurile teroriste de pe continentul nostru, în timp ce administrația americană este  la rându-i paralizată, evenimentele de la Alep ne scapă. Și când ne vom trezi, va fi prea târziu. Sute de mii de oameni iau direcția către granița cu Turcia după căderea de Alepului.  Și astfel se naște un bun teren pentru terorism"

Cotidianul Die Welt, cere la rândul lui Occidentului să intervină:

"Alegerea acordată populației civile este: să fugă sau să fie asediată. Aceasta este de fapt expulzarea violentă a unei întregi populații și, prin urmare, o nouă crimă de război comisă sub presiunea unui membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. ... Occidentul nu trebuie să mai tolereze această situație."

"Există însă un motiv important pentru care Occidentul ține o distanță față de războiul din Siria: frica de organizața teroristă stat islamic”, scrie ziarul belgian De Morgen. ”Sentimentul dominant este că un colaps al președintelui sirian Bashar Al-Assad ar deschide calea spre statul islamic, diabolicul "califat". ... Acum însă, această dilemă teribilă se bazează pe o premisă falsă. Fiindcă tocmai masacrele comandate de statul sirian îi incită pe mulți să ia calea dezastruoasă a terorismului islamist. Până când nu-l vom opri pe Assad să masacreze propriul său popor, jihadiștii vor avea pretexte pentru a se răzbuna."

Sudul Europei a devenit principala poartă de intrare a migranților, scrie ziarul italian Corriere de la Serra, citând un raport oficial realizat de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite.

Într-adevăr, trendul era vizibil de câteva luni, după închiderea rutei balcanice, dar acum e oficial: în luna iulie, 93% dintre migranții care sosesc pe teritoriul european au fost înregistrați în sudul Italiei. Restul migranților au trecut prin Grecia.

Ruta spaniolă, prin enclavele din Africa de Nord Ceuta și Melilla a fost anihilată,  cea prin Balcani și Grecia s-a redus până aproape de zero.

În termeni absoluți, Italia a înregistrat  în primele șapte luni un număr de sosiri similar cu totalitatea celor de anul trecut. Datele sunt impresionante, spune ziarul italian. În ianuarie, Grecia primea 67.000 migranți - de 13 ori mai mult decât Italia. Acum, raportul s-a inversat,  odată cu "momentul fatidic": intrarea în vigoare a Acordului dintre UE și Turcia, semnat la 18 martie.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), 3.120 migranți au murit în Marea Mediterană în primele șapte luni ale anului, dintre care peste 2600 între coasta africană și Italia.