Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Acordurile climatice de la Paris sunt deja o himeră? (Le Monde)

storm.jpg

Image source: 
pixabay.com

Ziarul francez Le Monde trage un semnal de alarmă, după o vară plină de fenomene extreme în întreaga lume.

Nu uitați: aceasta a fost surpriza negocierilor Acordului de la Paris, adoptat la 12 decembrie 2015: menţinerea creşterii temperaturii globale "sub 2 grade Celsius" față de epoca preindustrială şi o continuare a eforturilor de limitare a acesteia la 1,5 grade Celsius.

Dar cei aproape 200 de șefi de state și de guverne reuniți la Paris, să fi parafat, oare, o fantezie colectivă? Ar fi intolerabil.

Și totuși, cum să ne imaginăm că putem opri cursorul la 1,5° C, în timp ce primele șase luni ale anului indică deja, potrivit NASA, un nivel de 1,3° C peste nivelurile pre-industriale? Pragul fatidic s-ar putea atinge chiar în 2016.

Iar efectele deja se văd. În ultimele trei luni, emisfera nordică a cunoscut numeroase evenimente extreme. La sfârșitul lunii mai, aproape 90 000 de persoane au fost evacuate din Fort McMurray, Canada, ca urmare a incendiilor fără precedent din regiune. Evacuări de aceeași magnitudine au avut loc în California, care se confruntă de mai mulți ani cu o secetă cumplită. În Louisiana, aproximativ 20 000 de persoane și-au părăsit locuințele din cauza inundațiilor catastrofale - cauzate de o ploaie atât de intensă încât Administrația Națională a Oceanelor și Atmosferei estimează că ar trebui să se producă odată la 500 ani.
 

Amintiți-vă Uraganul Sandy, care a vărsat literalmente Oceanul Atlantic pe străzile din New York, în 2012: acest tip de eveniment, ar trebui să aibă loc numai la fiecare 700 de ani.

În Moscova, nivelul ploilor cumulate a fost aproape de două ori mai mare față de ultima înregistrare, ce datează de 130 de ani. În China, Macedonia, Sudan, subcontinentul indian sau în Franța, catastrofele naturale au lovit, în câteva săptămâni, mai multe milioane de oameni.

Obiectivul de 1,5° C, ne spune, în esență, două lucruri: în primul rând, că încă mai avem timp suficient pentru a scăpa de efectele majore ale încălzirii globale. Apoi, că ne lipsesc dovezi științifice pentru a acționa. Amândouă presupunerile sunt false. Realitatea este că politicienii caută încă o dată să cumpere timp cu încă un alt raport. Care, însă, nu va ține loc nici de viziune, nici de curaj politic.

 

În timp ce sentimentul anti-imigrație crește în Europa de Vest, iar Marea Britanie ține milioane de muncitori europeni în incertitudine, Europa de Est  încearcă să-și aducă migranții înapoi, scrie Newsweek.

”I want you back” titlul unui celebru cântec al trupei Jackson 5, este și sloganul adoptat de guvernul din  Letonia în încercarea de a-i aduce  înapoi pe sutele de mii de cetățeni plecați să lucreze în străinătate, mai ales după aderarea la UE în 2004.
Campania constă în a trimite mesaje personale prietenilor și rudelor care trăiesc în altă parte, implorându-le să vină înapoi.

Newseek mai scrie că și România oferă burse și târguri speciale de angajare pentru persoanele dispuse să se întoarcă din străinătate.

Fondul Monetar Internațional raportează că circa 20 de milioane de oameni din Europa Centrală și de Est, au plecat în ultimii ani în străinătate. Ceea ce reprezintă 6,25 la sută din totalul persoanelor apte de muncă din regiune, mai scrie Newsweek.

În acest timp, mediul rural din Anglia este dependent aproape în totalitate de muncitorii agricoli veniți din Europa de Est, scrie publicația europeană Politico.

Chiar și în zonele cele mai conservatoare se constată acum o îngrijorare profundă în rândul oamenilor de afaceri.

”Dacă pierdem acești  oameni, suntem distruși", spune Richard Hirst, fermier din zona Norfolk. El are ca angajați aproximativ 200 de sezonieri, majoritatea din România și Bulgaria, pentru a planta și apoi a recolta salata. În timp ce polonezii lucrează la repararea clădirilor agricole sau conduc mașinile cu marfă până la piață.

Cu sediul în comitatul vecin Cambridgeshire, Grupul G este unul dintre cei mai mari furnizori de legume proaspete din Marea Britanie. Are în jur de 1.000 de muncitori permanenți, plus circa 2.500 de muncitori sezonieri, cei mai mulți din România și Bulgaria.

"Depindem în totalitate de cetățenii din statele membre ale UE", spune directorul de resurse umane Beverly Dixon.

Până și reprezentanții regionali ai UKIP, vârful de lance al campaniei pro-Brexit, cere acum guvernului să trateze cu maximă băgare de seamă restricțiile privind circulația forței de muncă.

Europarlamentarul UKIP Stuart Agnew, el însuși fermier în Norfolk, spune că  "Există sentimentul că fiecare are dreptul la un loc de muncă în spatele unui calculator sau așa ceva și nu să te murdărești pe mâini la fermă. Asta e văzută drept treabă de imigrant”, a adăugat europarlamentarul UKIP, citat de Newsweek

Un poster al blockbuster-ulul american Arrival apărut la 16 august a stârnit indignare în Hong Kong. Iar consecințele politice au apărut imediat, după cum arată Courrier International, citând presa locală.

Acțiunea filmului prevede invazia extraterestră de pe Pământ, iar nava extraterestră plutește deasupra Portului Victoria, din Hong Kong,  imagine peste care a fost grefată cea a celebrul turn din Shanghai. O gravă greșeală de geografie ce a provocat un val de proteste ale oficialilor din Hong Kong ale căror relații cu Beijing sunt deja foarte tensionate.

Pe rețelele sociale au apărut mii de comentarii negative și furioase", scrie  South China Morning Post . Toate aceste plângeri au fost însoțite de hashtagul ”hongkongisnotchina”  - "Hong Kong nu este China."
 

Relațiile dintre Hong Kong și China s-au deteriorat mult în ultimii ani.  Autoritățile din fosta colonie britanică se plâng, de exemplu, de traficul de mărfuri contrafăcute din China sau sunt furioși pe impactul negativ al turiștilor de pe continent asupra orașului.