Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Liderul uzbek a murit, Rusia înaintează în Asia Centrală

default.png

RFI România: Actualitate, informaţii, ştiri în direct
RFI România: Actualitate, informaţii, ştiri în direct
Sursa imaginii: 
RFI

Moartea președintelui uzbec  Islam Karimov, anunțată oficial pe 2 septembrie, reprezintă un eveniment cu puternice implicații regionale. Presa internațională se teme chiar de o destabilizare a întregii regiuni central-asiatice.

Situl independent de informații pentru Asia centrală Ferghana, citat de Courrier International,  anunța  moartea liderului uzbec încă din seara de 29 august citând mass-media de limbă rusă.

Să fi fost vorba de un atac de cord venit în urma unui banchet stopit cu prea multă băutură?

Situl oficial al Mișcării Populare din Uzbekistan, de opoziție, susţine că președintele, în vârstă de 78 de ani, ar fi murit după ce ar fi băut prea mult în timpul banchetului organizat pe 26 august, în onoarea sportivilor uzbeci reveniți de la Rio.

Presa rusească se întreabă cum va arăta era post-Karimov, după mai bine de 25 de ani de conducere autoritară. ”El și cu Nursultan Nazarbaev, omologul său kazah, reprezentau cele două relicve ale erei sovietice", scie Moskovski Komsomolets, citată de același Courrier International.

Ferghana apreciază că influența Moscovei va crește puternic în această țară, în care există deja câteva focare islamiste, dar mai ales pentru că Uzbekistanul găzduiește o bază militară americană.

"În această țară de 32 de milioane de oameni, unii speră într-o perioadă de dezgheț, la fel ca după moartea lui Stalin, în 1953; alții se tem de ascensiunea la putere a islamiștilor radicali, ținând cont că numai Karimov a fost în măsură să  oprească acest proces”, scrie Ferghana.

The Diplomat, o publicație de analiză din regiunea central asiatică, remarcă faptul că  Uzbekistanul trece prin cele mai delicate momente din istoria sa. După colapsul Uniunii Sovietice, liderul său a menținut un capac etanș asupra populației, mass-mediei și societatății civile.

Cu toate că unii prezic tulburări, tranziția poate să fie pașnică. Evident, uzbecii de rând nu vor avea nici un cuvânt de spus. Alegerile libere și incertitudinea cu privire la potențialul câștigător sunt concepte străine populației din Uzbekistan.

Acestea fiind spuse, ar trebui să ne întrebăm ce ar însemna tranziția pentru regiune. Cel mai probabil, beneficiarul este Rusia, în detrimentul Statelor Unite.

Este puțin probabil ca viitorul lider al Uzbekistanului să fie preocupat de provocările strategice în primii ani de mandat. Provocările instituționale vor juca un rol mult mai important în procesul de luare a deciziilor noului lider și Statele Unite vor fi văzute ca un competitor, mai degrabă decât ca un partener. Alegeri libere și corecte, drepturile omului sau libertatea presei sunt pietrele de temelie ale politicii externe a SUA în Uzbekistan.

Rusia, în schimb, va închide ochii la toate acestea, iar Uzbekistanul va ceda agendei economice, politice și militare a Rusiei în regiune. Se poate merge chiar până la o închidere a biroului de legătură al NATO din Tașkent.

 

Marea Britanie are în față "vremuri grele",  după ce va părăsi Uniunea Europeană. Este avertismentul lansat de premierul Theresa May, în primul ei interviu major de după preluarea mandatului.

Într-adevăr, ea a fost invitata lui Andrew Marr  în popuarul său show de la BBC TV și a recunoscut că pentru Marea Britanie nu va fi simplu să navigheze în perioada următoare, și aceasta în ciuda cifrelor economice pozitive din Marea Britanie de la referendum.

Theresa May a mai declarat că rezultatul referendumului a arătat că alegătorii nu au dorit ca "libera circulație să continue în modul în care s-a desfășurat în trecut". Ea a precizat că miniștrii săi au examinat diverse "opțiuni" pentru a prelua de la Uniunea Europeană controlul în domeniul migrației.

Ea a declarat că discuțiile oficiale ale UE nu vor începe până în 2017, dar a promis că procesul nu va fi tergiversat.  

"Îmi este foarte clar”, a spus Theresa May, ”că poporul britanic nu dorește o tergiversare a invocării articolului 50, dar vreau să se știe că ne facem datoria pentru a gestiona Brexitul și a face un succes din asta".

Ea a declarat că ministrul Brexitului, David Davis, va susține în această săptămână o declarație în Camera Comunelor, cu privire la munca pe care guvernul a depus-o pe timpul verii în acest domeniu.

Întrebată în legătură cu independența Scoției, Theresa May s-a întrebat la rândul ei dacă alegătorii din Scoția chiar sprijină perspectiva unui al doilea referendum asupra independenței.

"Cred că dacă privim acum la sondajele care vin din Scoția, acestea  sugerează că poporul scoțian nu dorește un al doilea referendum pentru independență", a spus ea.

Bloomberg remarcă faptul că, la summit-ul G20 din Hangzhou, China, Theresa May spunea că Marea Britanie poate deveni un campion al comerțului liber, în timp ce, în interviul televizat, ea avertiza asupra riscului creșterii sentimentelor anti-globalizare în rândurile celor care se consideră afectați de reducerea barierelor.

 

Poate deveni cultura o armă de război? Iată o întrebare pe care o regăsim în ziarul francez Libération.

Situl ziarului francez Libération.fr prezintă un fragment din documentarul despre traficul de artă din lume, care urmează să fie difuzat mâine pe canalul Arte.

Autorii documentarului arată că jefuirea orașului istoric Palmyra și a altor situri arheologice de către organizația teroristă Stat Islamic lasă să planeze multe suspiciuni privind formarea unei piețe negre a  obiectelor de artă antică. Realizatorii filmului au mers la fața locului pentru a da de urmele acestor adevărate rețele care pot într-adevăr să transforme cultura într-o armă de război, scrie Libération.