Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum poate fi oprită AFD? (presa europeană)

pegida_bun.jpg

Demonstrație a susținătorilor partidului naționalist AFD. Fotografie de arhivă
Image source: 
rfi.fr

Ce reacție ar trebui să adopte partidele politice din Germania față de alianța naţionalist-populistă de dreapta, Alternativa pentru Germania AFD? Iată întrebarea la care încearcă să răspundă mai mulți editorialiști europeni, după alegerile din Mecklenburg-Pomerania Anterioară.

Într-adevăr, formațiunea național-conservatoare AFD a devenit în acest land a doua forță politică, devansând partidul cancelarei Merkel, CDU.

Berliner Zeitung crede că partidele democratice ar trebui să acționeze împreună împotriva AFD:

"Confruntându-se cu AFD, politicienii au  ales cele mai proaste strategii. În loc să mențină cursul politicii lor, ei s-au plasat în defensivă. ... Această abordare nu permite atingerea unui consens al democraților împotriva dreptei extreme. Dar avem nevoie de aceasta mai mult ca oricând. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că acest vot a fost, în esență, unul de protest. Dar AFD este un partid care vrea să pună capăt consensului liberal și să schimbe în mod semnificativ țara. Și cine știe câți alegători vor mai urma această cale", scrie Berliner Zeitung.

Ziarul elvețian Tages-Anzeiger susține că singurul răspuns corect  al CDU ar fi cheltuieli publice pe scară largă:

"Generozitatea statului față de refugiați a provocat, în special în zone din estul țării, gelozia celor care au sentimentul de a fi fost lăsați deoparte. Împotriva unui xenofobiei lipsite de scrupule, conservatorii au puține arme. În cazul în care, drept răspuns, CDU crește tonul împotriva străinilor și se lasă purtat de isteria anti musulmană, tot nu-l va ajuta la nimic, ci doar va confirma politica AFD. ... Statul german trebuie să investească în zonele în care oamenii se simt neglijați. "

Ziarul olandez Handelsblad atrage atenția că landul Mecklenburg-Pomerania Anterioară nu este reprezentativ pentru întreaga Republică Federală.

Și importanța sa economică este limitată. Cu toate acestea, semnalul transmis de către alegători nu este neglijabil. În ultimele luni, mulți aleși creștin-democrați s-au distanțat în mod deschis de politica de migrație a Angelei Merkel. Ruptura dintre CDU și CSU este deosebit de problematică. Iar faptul că Merkel nu a indicat încă dacă va candida pentru al patrulea mandat la alegerile din anul viitor complică situația”.

Mergem mai departe pentru a remarca răspunsul dat lui Vladimir Putin de către disidentul Vladimir Bukovski, cel care a dat lumii o bună parte din arhivele KGB, la începutul anilor '90. Răspunsul  a fost dat în revista ucraineană GORDON și preluat de publicația moldoveană Deschide. După cum se știe, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a acordat la 1 septembrie, la Vladivostok , un interviu pentru agenţia BLOOMBERG, în care a făcut şi câteva afirmaţii cu privire la revizuirea graniţelor stabilite după cel de-Al Doilea Război Mondial. El a spus că, în acest caz, multe dosare ar trebui redeschide, inclusiv cel dintre Ungaria și România.

 „În afară de Rusia, nimeni nu încearcă, după cel de-Al Doilea Război Mondial, să facă schimbări de granițe. Federaţia Rusă încalcă mereu aceste acorduri. A fost un război împotriva Georgiei, după care aceasta a pierdut o parte din teritoriu. Pe urmă,  preluarea Crimeii, urmată de tentativele din estul Ucrainei. Aceasta este, de facto, o revizuire a rezultatelor celui de-Al Doilea Război Mondial”, a subliniat Bukovski.

„Rusia îi atribuie altei părţi ceea ce face ea, deşi nu au niciun fel de temei. Acesta e un procedeu cekist  tipic. Prindeţi hoţul! E însă îndoielnic că această declaraţie a lui Putin ar fi un avertisment de atac. Ucraina e o ţară mare şi Federaţiei Ruse nu-i ajung trupele. Nici în republicile baltice Moscova nu va intra, deoarece asta se poate lăsa cu un conflict militar cu NATO, căruia nu-i va rezista”, a menţionat Bukovski.

„Și atunci, ce le mai rămâne? Mişună prin capetele lor nişte planuri relativ la Moldova, la teritoriile adiacente Crimeii ş.a.m.d. Problemele se vor rezolva atunci când va sosi apogeul crizei crescânde din Rusia. Atunci vor apărea şanse şi pentru Cecenia, şi pentru Georgia, şi pentru Crimeea. Moscovei pur şi simplu nu-i va mai arde de ele”, a declarat Bukovski pentru publicația ucraineană Gordon.

 

Și, în final, să remarcăm că Georgia face un important pas înainte în privința liberalizării vizelor de călătorie în Uniunea Europeană.

Într-adevăr, Reuters transmite că un comitet al Parlamentului European, s-a pronunțat favorabil ridicării regimului de vize pentru Georgia.

Comisia a dat 44 de voturi favorabile și cinci împotrivă. Dar pentru încheierea procesului de liberalizare a călătoriilor,  georgienii mai au de așteptat aprobarea în așa-numitele "negocieri tripartite" între Parlament, statele UE și Comisia Europeană.

Și nu va fi delos simplu, câtă vreme, în luna iunie, Germania și alte țări și-au exprimat rezervele în acest dosar, declarând că noi scutiri de vize ar trebui să fie aprobate de-abia după ce Uniunea Europeană va pune la punct norme mai simple de suspendare a călătoriilor fără viză.

La fel ca Georgia, Ucraina dorește la rândul ei liberalizarea vizelor, ca un semnal de sprijin în încleștarea geopolitică pe care o duce cu Rusia.

Dar, după cum transmite Europa Liberă, comisarul pentru Extindere,  Johannes Hahn  a declarant că Parlamentul European și Consiliul trebuie să dea undă verde privind liberalizarea vizelor, în cazul Georgiei și Ucrainei, în octombrie sau noiembrie și că cetățenii vor putea să călătorească în spațiul Schengen al UE fără vize, cel mai târziu în această iarnă.

Totuși, în această vară, Germania a blocat o decizie de liberalizare a vizelor pentru Georgia, Berlinul temându-se de o creștere a numărului de crime comise de georgieni în Germania.

1116