Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Soldații ruși exersează atacul ”teroriștilor” din R. Moldova

rusi.png

Image source: 
Ministerul Apărării al Federației Ruse/http://eng.mil.ru/imagine de arhivă

În Transnistria, aplicațiile militarilor ruși continuă, în pofida protestelor autorităților de la Chişinău.Tema aleasă pentru aplicație este cât se poate de relevantă, după cum aflăm din publicația Europalibera.org, care citează surse de presă transnistrene.

Presa transnistreană scrie că de data aceasta militarii ruși au exersat „respingerea atacului teroriștilor asupra unui post de pacificatori”.

Potrivit scenariului exersat de militarii ruși, „adversarul” a provocat intenționat un accident în apropiere de postul de pacificatori pentru a distrage atenția militarilor. Militarii ruși ar fi mers să ofere primul ajutor, timp în care „teroriștii” au deschis focul asupra postului de pacificatori cu mai multe tipuri de arme, pentru a crea un coridor de transportare în Zona de securitate a munițiilor, armamentului și pentru pătrunderea unor trupe militare ilegale.

Potrivit legendei, militarii ruși ar fi trecut la apărare, au chemat ajutor și au respins atacul. „După ce suplimentarea forțelor cu trupe care au venit în ajutor, inamicul imaginar a fost blocat și apoi distrus”, se mai spune în comunicatul emis de armata rusă.

De menționat că posturi de pacificare există doar la frontiera administrativă dintre Republica Moldova și regiunea sa estică, ceea ce înseamnă că „teroriștii” imaginari ar fi trebuit să vină de pe teritoriul controlat de Chişinău.

Serviciul de presă al districtului militar vestic al armatei ruse anunță că la aplicații au participat 150 de militari, 10 unități de tehnică, și au fost consumate 3500 de obuze.

Marea Britanie intenționează să ridice un zid de beton în Calais pentru a împiedica refugiații să traverseze Eurotunelul. Pentru unii comentatori,  aceasta arată neputința UE. Pentru alții, bariera este binevenită,după cum arată grupajul realizat de Eurotipics.

Zidul este o necesitate, susține The Daily Telegraph:
"Nu poate fi vorba de un eșec. Toate țările care au criticat alte țări că s-au izolat au ajuns și ele, în decurs de câteva săptămâni, să facă exact ceea criticau la vecinii lor. Eșecul  ar fi să nu rezolvăm problema. Imigrarea în masă pe care Europa a încurajat-o în ultimii ani este acum devine acum ceva tangibil. Iar una dintre consecințele politice este reapariția frontierelor. "

Este un eșec european, crede ziarul italian Il Sole 24 Ore:
"Nu mai este era Eurotunelului, este era Euro-zidului. Semnul dureros că vremurile se schimbă și, în loc de simbolurile unei Europe unite, vedem simbolurile unei Europe divizate . Problema este că fiecare zid construit în nord trimite în mod inevitabil, sarcina la sud. Motivul este incapacitatea absolută a UE de a dezvolta soluții comune pentru o problemă care amenință să ducă la implozie întregul edificiu european. "

Și ziarul belgian De Standaard crede că zidul nu rezolvă problema.
"Ceea ce se numește jungla din Calais este o rușine pe teritoriul european. Guvernul francez se eschivează, iar problema ia dimensiuni impresionante. Și după Brexit, nu se vor arăta  nici ei prea interesați. Poate că Europa ar trebui să solicite ca problema Calais să devină parte integrantă a acordului privind Brexit. Prea multe state membre aruncă vina pe vecinii lor. "

În Franța. Publicația electronică Mediapart scrie că Portul Calais, a fost dintotdeauna un oraș periculos, pe timp de noapte. Și că de 30 de ani, orașul este mort după ora 7 seara. ”De fapt, construcția Eurotunelului  și deschiderea giganticului complex comercial Europei Cité, acum douăzeci de ani, au dat lovitura de grație orașului și magazinelor sale. ... Deci, refugiații n-au nimic de-a face cu moartea orașului Calais! "

În Germania, guvernul a reacționat vehement după ce un interviu realizat de Deutsche Welle TV cu ministrul turc al sporturilor a fost confiscat de autoritățile de la Ankara.

Moderatorul Michel Friedman, care realizează emisiunea tv "Conflict Zone", a realizat luni seară un interviu cu ministrul turc al Tineretului şi Sportului, Akif Kilic, în care fusese vorba, între altele, de puciul eşuat din Turcia şi urmările sale. După încheierea filmării, purtătorul de cuvânt al lui Kilic a comunicat, surprinzător, că DW nu are permisiunea să difuzeze interviul. Ca reacţie la protestele lui Friedman, colaboratori ai ministrului au confiscat materialul video.

DW a adus incidentul la cunoştinţa Ministerului de Externe de la Berlin, care a luat atitudine. La fel și ministrul Culturii, creştin-democrata Monika Grütters.

Incidentul este "incredibil şi inacceptabil", a declarat deputatul creştin-democrat german Gunther Krichbaum. El a evidenţiat: "Este vorba de un material video şi audio care aparţine Deutsche Welle şi trebuie returnat ".

"Este o nouă lovitură la adresa libertăţii presei în Turcia", a declarat deputatul social-democart Martin Dörmann, care cere și el returnarea materialului confiscat.

Relaţiile dintre Berlin şi Ankara sunt oricum tensionate după rezoluţia Bundestagului privind genocidul din Armenia şi din cauza evoluţiilor din Turcia după puciul eşuat, scrie DW.

Potrivit preşedintelui ecologiştilor germani, Cem Özdemir, incidentul arată cum înţelege guvernul turc democraţia sub preşedintele Recep Tayyip Erdogan. El a amintit de asemenea de situaţia grea în care se află anumiţi ziarişti în Turcia, care riscă în fiecare zi să ajungă la închisoare sau să fie bătuţi pe stradă."Aş dori mai multă solidaritate şi din partea cancelarei şi din partea vicecancelarului Sigmar Gabriel", a declarat Özdemir, care este turc de origine.

Partea turcă nu a infirmat că "videomaterialul şi-a găsit calea de la o echipă de filmare turcă spre sfera ministrului turc al Tineretului şi Sportului", după cum a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe. Dar partea turcă nu califică incidentul drept confiscare.