Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum au pus mâna jihadiștii pe arme chimice? (Foreign Policy)

arme.jpg

Experți ONU anchetează utilizarea armelor chimice în Siria, undeva în apropiere de Damas, 28 august 2016
Image source: 
REUTERS/Mohamed Abdullah

Totul ar fi avut loc în decembrie 2012, cu aproximativ patru luni înainte de divorțul dintre Frontul Al-Nosra și organizația care va deveni mai târziu Stat Islamic, susține Foreign Policy. Jihadiștii au pătruns într-o bază militară  din jurul orașului Darat Izza, în nordul Siriei. După luni întregi de lupte, în condiții grele, de iarnă, rebelii au capturat baza militară din mâinile armatei lui Bashar al Assad. Ei au găsit acolo vaste rezerve de arme și muniții și, spre surprinderea lor, agenți chimici - cea mai mare parte constând în butoaie de clor, Sarin și gaz muștar.

Imediat s-a trecut la distribuirea prăzii de război. Toată lumea a primit din rezervele de muniție și arme, însă doar Frontul Al-Nosra, ramură a Al-Qaeda, a luat armele chimice.

Dar, din aprilie 2013, Frontul Al-Nosra a început să piardă mai multe facțiuni, care au trecut de partea Statului Islamic. Și odată cu aceasta au trecut teritorii cucerite, baze militare controlate și stocuri de arme: niciodată mizele nu au fost mai mari.

Se pare că organizația teroristă Stat Islamic se află încă în posesia acestui arsenal chimic. Organizația teroristă le-a folosit, în august 2015, într-un atac împotriva rebelilor moderați la Marea, un mic oraș din nordul Siriei. Jihadistul turco-olandez Salih Yilmaz, un dezertor din armata olandeză trecut de partea organizației teroriste, a recunoscut pe blogul său (acum dezactivat), că jihadiștii au folosit efectiv arme chimice la Marea.

Când un cititor a întrebat de unde au fost aduse armele chimice, Yilmaz a răspuns: ”de la dușmanii noștri - și noi întoarcem acum propriile lor arme împotriva lor”.

La 15 ani de la atacurile de la 11 septembrie, americanii sunt mai ingrijorați cu privire la terorism decât erau la un an de la distrugerea turnurilor gemene. Este concluzia surprinzătoare a unei anchete a revistei The Atlantic.

În anul 2002, când imaginile cu colapsul turnurilor World Trade Center din New York erau încă proaspete în mințile americanilor, operatorii de sondaje de la Pew Research au pus o întrebare: "Credeți că teroriștii sunt capabili să lanseze un alt atac major asupra S.U.A."? O altă întrebare era dacă amenințarea teroristă "este mai mare, la fel, sau mai mică decât era la momentul atacurilor de la 11 septembrie". Circa 39 la sută dintre respondenți considerau că nu se schimbase nimic în ultimul an. O treime au găsit că lucrurile merg mai bine. Restul, de 22 la sută, au spus că America este, de fapt mai puțin sigură, în ciuda incursiunii în Afganistan și a înființării unui întreg departament dedicat securității țării.

Se pare că 2002 a fost un an relativ optimist. Conform celor mai recente cifre Pew, 40 la suta dintre americani acum cred că țara este mai vulnerabilă la terorism decât era în 2001, cea mai mare cifră înregistrată vreodată. Mai mult de jumătate dintre republicani cred că teroriștii au devenit mai puternici, în timp ce doar o treime dintre democrați au aceeași părere.

Dar, sunt republicanii într-adevăr îngrijorați de terorism? Se pare că sentimentul legat de securitate al americanilor este determinat în bună parte de identificările partizane. Democrații erau cei mai pesimiști în cea mai mare parte din ultimul deceniu. Republicanii, pe de altă parte, au fost destul de încrezători în securitatea țării. Dar, de îndată ce Barack Obama a preluat mandatul, raportul s-a schimbat. Deci contează mai mult dacă omul lor  se află, sau nu, în Biroul Oval. Dar, cercetătorii sunt alarmați - nu de prezența diviziunii, care va exista, probabil, întotdeauna, ci de gradul ei. Specialiștii spun că diferența a crescut atât de tare încât nu poate fi explicată doar prin preferințele electorale. Este mai degrabă genul acela de teamă, care îi face pe oameni să creadă că nivelul criminalității crește chiar și atunci când scade sau că imigranții amenință securitatea națională, atunci când cercetătorii sunt de acord că nu.

Succesul lui Trump, este, atunci, o chestiune de cine a fost mai întâi, oul sau găina? A livrat el soluții unui public în căutare de o asemenea ofertă? Sau prezicerile sale cumplite au făcut ca totul să pară mai rău? Răspunsul, ca și cel referitor la sentimentul de siguranță, depinde probabil de partidul pe care-l susțineți.

 

Extravagantul președinte filipinez Rodrigo Duterte ne dă asigurări că nu l-a jignit pe Barrak Obama. În schimb, l-a făcut ”imbecil” pe Ban-Ki-Moon.

France Presse transmite că, la sfârșitul săptămânii trecute, Rodrigo Duterte a precizat că nu l-a insultat pe omologul său american, Barack Obama, dar a luat imediat în vizor o altă personalitate internațională, pe secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, pe care l-a făcut ”imbecil”.

Președintele filipinez, cunoscut pentru tiradele sale grosiere, a provocat un scandal în ajunul summitului țărilor din Asia de Sud-Est, când l-a numit pe Barack Obama "fiu de cățea."

Rodrigo Duterte a declarat într-o întîlnire cu comunitatea filipineză din Jakarta, Indonezia, unde a fost în vizită, că termenul filipinez "putangina" nu ar trebui să fie luat literal, fiind "expresie folosită în mod obișnuit de toată lumea".

Aceste observații nu l-au vizat pe Obama, a spus el, ci Departamentul de Stat, care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația drepturilor omului în Filipine din cauza campaniei brutale anti-drog lansată la începutul verii de către președintele Duterte. Aproximativ 3.000 de persoane au fost ucise de către poliție și vigilenți civili.

Secretarul general al ONU și-a exprimat și el îngrijorarea, la care Duterte a replicat: ”încă un imbecil". Și a adăugat: ”Nu-mi pasă. Eu sunt președintele Republicii Filipine, nu al comunității internaționale

959