Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Hacker român condamnat la închisoare în SUA

hacker.jpg

Image source: 
pixabay.com

Autorităţile americane au anunţat condamnarea hackerului român Mircea-Ilie Ispășoiu la trei ani în spatele gratiilor, după ce acesta a orchestrat un sistem de furt de identitate, prin care au fost extrase date, inclusiv arhive financiare şi amprente, din calculatoarele unor firme şi companii din New Jersey, informează publicația americană NJ.com

Hackerul român, în vârstă de 31 de ani, este originar din Drobeta-Turnu Severin. Anterior, cetăţeanul român a pledat vinovat pentru acuzaţiile de fraudă financiară şi furt de identitate.
Ispășoiu a administrat în perioada 2011-2014 sistemul informatic al unei mari instituţii financiare din România. Însă, acesta a început să spargă sistemele informatice ale comercianţilor, firmelor de securitate, cabinetelor medicale şi ale unor persoane fizice, pentru a obţine parole, informaţii personale, precum şi datele cardurilor de credit şi debit.
De asemenea, hackerul român a compromis sistemul informatic al unei companii de securitate, care examina informaţiile de background ale angajaţilor. Ispășoiu a furat informaţiile personale ale angajaţilor, inclusiv amprente.
Magistraţii i-au cerut hackerului român să plătească despăgubiri de peste 907.000 de dolari.

 

Continuă protestele violente în Statele Unite. Nouă persoane au fost rănite, iar alte 44 au fost arestate în timpul manifestațiilor de protest împotriva brutalității cu care forțele de ordine îi tratează pe membrii minorității afroamericane scrie Reuters.

Şeful Departamentului de Poliţie din Charlotte, Kerr Putney, a anunţat că poliţiştii americani au folosit gaze lacrimogene, gloanţe de cauciuc şi grenade sonice pentru a-i împrăştia pe protestatarii care au furat din mai multe magazine şi au aruncat cu pietre, sticle şi pocnitori.
Autorităţile au susţinut iniţial că victima, care este internată în stare critică, a fost împuşcată de către un civil. Patru poliţişti au fost răniţi în timpul protestelor, însă rănile lor sunt minore.
Ultimele proteste violente au izbucnit în urma unei demostraţii paşnice a celor care resping dovezile prezentate de autorităţi în ceea ce priveşte moartea lui Keith Scott. Bărbatul a fost împuşcat mortal marţi noaptea de un poliţist într-o parcare a unui complex de apartamente. Rudele bărbatului afroamerican susţin că acesta era neînarmat şi ţinea o carte, însă poliţiştii menţionează că au descoperit o armă lângă cadavrul lui Keith Scott.
O parte dintre protestatari au spart ferestrele unui hotel din centrul metropolei şi au agresat doi angajaţi ai hotelului Hyatt. Lozinca ”Black Lives Matter” (n.r. ”Vieţile negrilor contează”) a fost pictată pe ferestrele hotelului din Charlotte.
Persoanele arestate riscă să fie puse sub acuzare pentru agresiune, precum şi pentru intrare prin efracţie şi încălcare a proprietăţii.

Executivul britanic va lansa procedura de ieşire din blocul comunitar la începutul anului viitor, iar negociatorii s-ar putea să nu aibă nevoie de cei doi ani pentru a semna un acord şi a finaliza divorţul de Uniunea Europeană. Cine a înaintat acest termen?

Reuters scrie că termenul este înaintat de Ministrul de Externe al Marii Britanii, Boris Johnson. ”Ceea ce facem acum este să discutăm cu prietenii şi partenerii noştri europeni în speranţa că în primele luni ale anului viitor vom vedea o scrisoare de invocare a articolului 50 şi sunt sigur că vom propune o serie de parametri pentru procesul care va urma”, a declarat șeful diplomatiei britanice.
De asemenea, Johnson a precizat că, în opinia sa nu se vor epuiza cei doi ani de negocieri cu blocul comunitar.
Marea Britanie trebuie să declanşeze articolul 50 al Tratatului de la Lisabona pentru a lansa operaţiunea formală de părăsire a UE.
Invocarea articolului 50 a fost amânată de executivul britanic până la începutul anului viitor, pentru că echipele de negociatori nu au fost pregătite în avans.
Londra mizează să obţină în cursul negocierilor acces nelimitat la piaţa unică europeană, deşi este reticentă în a accepta libertatea de mişcare a muncitorilor europeni. În schimb, liderii europeni au susţinut că principiul libertăţii de mişcare a muncitorilor pe piaţa unică este unul de la care blocul comunitar nu poate abdica şi nu vor fi acceptate compromisuri în acest caz.

revista presei internaționale - 23 septembrie 2016