Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine este de vină pentru eșecul sirian, Rusia sau Occidentul? (Presa europeană)

siria.jpg

Image source: 
Reuters/Rodi Said

Unii editorialiști acuză Moscova că nu ia în considerare nici o soluție în conflict, alta decât cea militară. Alții subliniază responsabilitatea Statelor Unite și a Europei.

Numai Europa poate salva Siria, insistă filosoful francez Bernard-Henri Levy într-un articol din ziarul italian Corriere della Sera:

"Trebuie să o facem pentru că putem. Putem, pentru că nu există nici o îndoială cu privire la identitatea celor care se fac vinovați de acte  susceptibile de a fi crime împotriva umanității și de distrugerea unui oraș parte a Patrimoniului Mondial UNESCO. Regimul de la Damasc ar trebui să primească același tratament precum, la timpul său, regimul Gaddafi. Ne confruntăm cu o dilemă: fie ne decidem să acționăm, fie nu facem nimic și  acceptăm un nou Sarajevo. Între timp, Alep moare și deja ne-a blestemat”

Occidentul poartă propria sa vină, este de părere ziarul olandez De Volkskrant:

"Obama a avut, poate, motive întemeiate pentru nu fi dorit să intervină în conflictul sirian. Dar expectativa a creat un vid pe care alte țări s-au grăbit să-l umple, inclusiv Iranul și Rusia. ... Conflictul pare destinat să ducă la divizarea Siriei."

Pentru publicația germană Die Welt, motivele pentru eșecul încetării focului sunt extrem de simple. ”Sirienii și rușii cred că pot cuceri Alepul și alte părți ale țării prin mijloace militare. Prin urmare, de aproape un an, vedem același film. Statele Unite ale Americii a depus eforturi intense pentru a găsi o soluție diplomatică. Moscova începe prin a pretinde a fi de bună credință. Apoi, ea caută și găsește pretexte pentru a relua ostilitățile. Siria nu este doar eșecul moral cel mai amar al Occidentului de la genocidul din Rwanda încoace; dar este, de asemenea, un dezastru de realpolitik".(sursa: eurotopics)

 

În Bulgaria începe campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 8 noiembrie. O campanie într-un climat de lipsă acută a încrederii în instituții, după cum transmite europaliberă.org

Parlament - 8%, procuror general – 10%, guvern – 16% preşedinte – 21%, poliţie – 17%, așa arată ultimul sondaj al agenţiei Alpha Research. Criza încrederii ar putea genera un puternic vot de protest.

Spre deosebire de alegerile prezidențiale din anul 2006, azi crima organizată nu mai este tema electorală numărul unu în Bulgaria. Ea a fost detronată de corupția la nivel înalt, dar și de terorismul internațional, catastrofa demografică, problemele economiei și criza migranților.

Cu mai puțin de 50 de zile înaintea scrutinului, nu se știe încă cine va fi candidatul partidului GHERB, al premierului Bojko Borisov.

Dar este aproape sigur că în cel de al doilea tur vor intra acest candidat necunoscut, numit personal de Borisov și fostul comandant al aviației militare, generalul Rumen Radev, candidul opoziției de centru stânga.

Va fi avantajat candidatul care va reuși să-i mobilizeze pe cei care nu sunt simpatizanți ai unui anumit partid. Ca de obicei, în cel de al doilea tur va conta mult și votul etnicilor turci, cu condiția ca ei să fie îndemnați să se prezinte la urne de liderii Mișcării pentru drepturi și libertăți.

Votul de protest îl va putea surprinde pe favoritul lui Borisov indiferent dacă el va fi primarul Sofiei, Iordanka Fandăkova, viceministrul responsabil cu fondurile europene, Tomislav Doncev sau un alt lider al GHERB.

Liderul PSB Kornelia Ninova a promis dezvăluiri șocante pentru corupția la nivel înalt cu participarea guvernanților.

Presa internațională reacționează după prima confruntare în direct dintre candidații la președinția Statelor Unite, Hillary Clinton și Donald Trump.

"Clinton a fost calmă, în timp ce Trump s-a luptat cu problemele de rasism, sexism și cu politica externă", comentează ziarul britanic The Guardian. ”Clinton  a aplicat mai multe lovituri puternice, inclusiv cu privire la impozite”, mai scrie Guardian. Tot în Marea Britanie, The Telegraph afirmă că dezbaterea a dezvăluit ”limitele lui Donald Trump."

"Sub luminile de pe scena Universitatății Hofstra, Donald Trump s-a poticnit. Formatul dezbaterii, în care fiecare candidat  a avut la dispoziție două minute pentru a răspunde la o întrebare, nu se pretează la butade scurte. Trump s-a chinuit mult ca să puncteze clar”.

În Germania, revista Der Spiegel a văzut un republican "inegal și impredictibil". Și tot în Germania, Deutsche Welle titrează: ”Dragi copii, merită să vă faceți temele! Într-un final, pregătirea, experiența și încrederea de sine au făcut-o pe Hillary Clinton să câștige prima dezbatere electorală televizată. Donald Trump a trăit un dezastru.”

 În Franța ziarul Le Monde observă că Trump "s-a înecat în propriile sale discursuri." Le Figaro consideră că Hillary Clinton a reușit să-și "destabilizeze adversarul în prima dezbatere”.

În Belgia, ziarul De Morgen, observă că dezbaterea a oferit imaginea unei Americi divizate: ”Dintr-o dată SUA par, și ele, europene. Donald Trump,  a jucat rolul europeanului din dreapta populistă antisistem, absorbind toate nemulțumirile socio-economic și neliniștea identitară, pendulând între diferitele clase cu promisiuni care merg în toate direcțiile”.(Surse: Deadline.com, DW.com, Eurotopics)