Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


„Soldații-fantomă ai lui Putin în Siria” (Le Monde)

soldat_bun.jpg

Image source: 
France24 / Twitter

La un an de la începutul intervenției în sprijinul regimului lui Bashar Al-Assad, Rusia deține în Siria, în cel mai mare secret, trupe terestre și mercenari privați, scrie Le Monde.

"Ei sunt soldați, dar misiunile lor nu sunt militare", trâmbița pe Twitter, la jumătatea lunii septembrie, ministerul rus al Apărării. Pentru a-și sprijini afirmațiile, a postat și fotografii înfățișând soldați în uniformă înconjurați de copii, pe când distribuiau saci cu alimente.

Putin are grijă de imaginea sa. El lansează lovituri aeriene asupra pozițiilor jihadiste și rebele, care afectează însă numeroși civili. Dar însoțește toate acestea cu operațiuni de mass-media,vrând să arate că trupele sale sunt acolo pentru a menține pacea.

Nu există cifre oficiale privind numărul de soldați trimiși în Siria. Alegerile parlamentare din 18 septembrie au oferit, totuși, un indiciu: potrivit Comisiei Electorale Centrale, 4571 cetățeni ruși au luat parte la vot în Siria, inclusiv 4378 prin urnele mobile și, prin urmare, potențial în afara capitalei Damasc.

Din martie, site-ul Fontanka.ru a raportat existența unui grup militar care, după ce a participat la anexarea Crimeei, în 2014, și-a "concentrat eforturile în Siria, din toamna anului 2015".  Se mai vorbește despre operațiunea  "Wagner" - un nume de cod, împrumutat de la porecla liderului său, Dmitri Utkin, un fost ofițer al GRU. Grupul numără 400 de oameni, care au participat la luptele din estul Ucrainei, înainte de a trece, în 2015, în Siria.

Acești luptători privați sunt angajați ai unor companii înregistrate în paradisuri fiscale, pentru a li se pierde urmele.

Dezbaterea asupra utilizării profesioniștilor a fost însă ridicată în mod public chiar de către un membru al Dumei, camera inferioară a Parlamentului rus. De trei ori Ghenadi Nossovko, membru al comisiei de apărare, a prezentat un proiect de lege privind "activitatea militară și de securitate privată" .

În sprijinul inițiativei, aleșii au reluat aproape cuvânt cu cuvânt declarațiile lui Vladimir Putin din 2012, ce păreau favorabile unui astfel de proiect. "Este un adevărat instrument pentru punerea în aplicare a intereselor naționale, fără implicarea directă a statului”, spunea atunci Vladimir Putin. Dar proiectul a fost respins în iunie, iar Nossovko a fost învins în alegerile legislative.

Situația Deutsche Bank preocupă presa internațională. Poate ajunge sistemul financiar global în situația de după prăbușirea Lehman Brothers, în 2008, care a generat o undă de șoc în întreaga lume?

În rice caz, ajutorul din partea contribuabililor nu ar trebui să fie gratuit, consideră ziarul german Tageszeitung.

"Deși Deutsche Bank va ajunge fără îndoială să plătească mult mai puțin decât cele 14 miliarde impuse de SUA, acționarii ar face bine să se pregătească pentru cel mai rău scenariu, pe care scrie "faliment". Iar falimentul Lehman Brothers serveste ca un avertisment: prăbușirea acestei bănci de investiții a declanșat, în 2008, criza economică mondială. Prin urmare, statul trebuie să ajute Deutsche Bank, dar în schimbul acțiunilor – deci, statul să devină proprietar".

Revista financiară Forbes notează că piețele au intrat în trepidații după ce s-a raportat că Angela Merkel ar fi spus că nu va exista pentru Deutsche Bank nici un plan de salvare din partea statului.  Deutsche Bank este totuși "prea mare pentru a cădea". Dar acest lucru nu înseamnă că este atât de mare încât nimic nu o va clinti, în pofida problemelor financiare. ”Mai degrabă, că este prea mare ca să fie lăsată să cadă în totalitate. Orice se întâmplă, va exista o anumită formă de salvare”.

Reuters apreciază că Deutsche Bank are airbag-uri - dar numai pe o singură parte.

”Banca a arătat că are suficiente active lichide pentru a acoperi totalul ieșirilor de numerar net.  Scenariul rău este că amenda de 14 miliarde de dolari pune sub semnul întrebării capacitatea băncii de a asigura rezervele minime obligatorii. Normele europene impun ca în acest caz investitorii să contribuie cu capitalurile proprii. Problema este că aceste reguli au fost utilizate numai pentru întreprinderile europene care acționează pe piața internă europeană – iar Deutsche Bank nu este în această situație”.

 

Perspectiva Brexitului crește vizibil șansele UE de a ajunge la un acord comercial cu a treia cea mai mare economie din lume, Japonia, scrie publicația europeană Politico.

Marea Britanie este în mod tradițional poarta prin care Japonia exportă mașini si alte bunuri industriale pe piața unică a UE. În total, aproximativ o treime din investițiile directe ale Japoniei în UE s-au realizat în Marea Britanie. Acum, Tokyo emite semnale publice discrete,  cum că ar vrea să-și să-și reconsidere strategia sa comercială cu Europa, după Brexit.

"Totul depinde de tipul de Brexit", a declarat Petr Ježek, șeful delegației Parlamentului European pentru Japonia. "Dacă Marea Britanie menține accesul la piața unică, o opțiune care pare puțin probabilă în acest moment, companiile japoneze nu au de ce să-și facă grij. Dar, în cazul contrar, se vor confrunta cu o problemă."

Vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, care a vizitat Tokyo săptămâna trecută, și-a exprimat speranța că discuțiile comerciale se vor încheia în acest an. El a numit afacerea "foarte importantă" pentru UE.

Prim-ministrul Japoniei, Shinzo Abe și-a exprimat deschis îngrijorarea cu privire la Brexit.

În timpul ultimului summit G20 din China, Tokyo a lansat un avertisment puternic la adresa Marii Britanii și a cerut o serie de condiții care trebuie îndeplinite pentru a putea continua investițiile japoneze în această țară.