Alep, centrul unui conflict global (Der Spiegel)

”Avioane rusești și elicoptere siriene bombardează estul orașului Alep, transformându-l într-un pustiu apocaliptic. Se crede că aproximativ 250.000 de persoane încă trăiesc în estul orașului.

Se bombardează fără nici o considerație pentru civilii care locuiesc acolo. Ceea ce l-a făcut pe reprezentantul special al ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, să definească acțiunea drept crimă de război. Dar anihilarea completă este o strategie pe care Rusia  a mai practicat-o cu succes și înainte – în anii 1990, asupra capitalei cecene Groznîi.

Intrată în al șaselea an, conflagrația a devenit un fel de război mondial.

În primul rând, în ultimii ani, străini în număr mare au intrat în Siria ca să se alăture luptei. Mai mult de 20.000 de sunniți radicali au aderat la Statul Islamic (IS). Și aproximativ de trei ori mai mulți șiiți din mai multe țări se crede că luptă de partea regimului Assad.

În al doilea rând, conflictul a destabilizat întreaga regiune, o evoluție care a ajutat la extinderea statului islamic  și a dus la încălzirea războiului civil dintre kurzii din PKK și guvernul turc.
În al treilea rând, Siria a devenit un teatru de război prin interpuși între SUA și Rusia.

Timp de un an, americanii și rușii au încercat să se convingă unii pe alții că împărtășesc interese comune în Siria și ar putea  lupta  împreună contra terorismului. Dar, în realitate, Rusia joacă un rol similar cu cel adoptat în Ucraina: furnizează masiv sprijin militar unei singure părți, devenind astfel, de facto, parte la război. În timp ce se prezintă pe scena internațională ca mediator și parte dintr-o posibilă soluție diplomatică.

Pentru prima dată după mult timp, oficialii din guvernul SUA au în vedere, din nou, intervenția militară în Siria și bombardarea lui Assad.
Dar cât de periculoasă ar fi o intervenție americană în curtea Rusiei? Ar putea Siria să declanșeze un război global?

Probabil pentru a sublinia aceste temeri, Rusia trimite acum două nave de război suplimentare și o corvetă de rachete cu capabilități anti-aeriene către Marea Mediterană.

Putin speră totuși că Barack Obama nu va lansa un angajament militar în ultimele luni ale mandatului său prezidențial.

Și ce fac europenii? Nu prea mult. Angela Merkel nu crede că ar putea găsi un sprijin suficient pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei, mai ales că social-democrații, partenerii ei de coaliție, urmăresc reconcilierea cu Moscova.

Cu toate acestea, nu există perspective actuale pentru o nouă încetare a focului și bărbați, femei și copii continuă să moară în Alep”.

Ce poziție ar trebui să adopte Europa față de Moscova? Eurotopics realizează un grupaj de opinii pe această temă. Unii comentatori europeni cred ca ar trebui urmată poziția Franței. Alții recomanda să nu se rupă comunicarea cu Kremlinul.

Ziarul italian Il Sole 24 Ore consideră că "poziția franceză trebuie sprijinită de toate statele membre.  Angajamentul rus în Siria este complet inacceptabil. Și, dacă există voci oportuniste care denunță poziția lui Hollande, aceasta este o rușine pentru Europa"

Totuși, diplomația înseamnă și să vorbești cu paria, este de părere jurnalul electronic francez L”Opinion.

"Nici una dintre crizele majore nu poate fi soluționată fără Rusia, să nu mai vorbim - împotriva ei. Diplomația nu înseamnă a vorbi doar cu prietenii, ci a vorbi cu oricine, așa cum este el, fie și lipsit de amabilitate. Invocând Curtea Penală Internațională pentru crime de război, Hollande vorbește mai degrabă ca un director de ONG, nu ca un șef de stat".

Potrivit ziarului austriac Kurier," Occidentul este lipsit de putere. Sancțiunile adoptate după anexarea Crimeei nu l-au impresionat pe țarul timpurilor moderne.  Dimpotrivă, după un an, el bombardează fără milă, în numele președintelui sirian.Având în față politica slabă a lui Barack Obama și pe europenii care se își schimbă opiniile ca pe cămăși, mizând când pe sancțiuni, când pe discuții, președintele rus ne râde în față și face ce vrea ".

Dar Rusia de astăzi nu este Uniunea Sovietică, atrage atenția Frankfurter Allgemeine Zeitung:

    " Diferența este că Rusia de azi nu urmărește să mențină o sferă de influență, cât să o recâștige. În competiția pașnică cu Occidentul, Rusia este acum foarte jos. Putin intenționează să compenseze acest dezavantaj prin încercarea de a-și slăbi adversarii și arătându-se mai înclinat decât Occidentul să folosească violența și să își asume riscuri. "

După semnarea de către Rusia și Turcia a acordului privind conducta ”Turkish Stream”, Bulgaria se teme că ar putea fi izolată în sistemul gazoductelor de tranzit, transmite Europalibera.org, citând experți de la Sud de Dunăre.

Prof. Dinko Dinkov a declarat pentru „Bloomberg TV Bulgaria” că țara ar putea fi izolată de deși a investit în modernizarea sistemului său de gazoducte peste 100 de milioane de euro. Investiția se va putea trece în contul pierderilor dacă tranzitul din directia Turciei va fi oprit după 2019.

Ivan Hinovski, de la Forumul Energetic Bulgar, spune că gazoductul subacvatic poate fi privit ca un răspuns al Moscovei și Ankarei la politica Uniunii Europene, criticată din motive diferite în ambele țări.

”Apropierea între Moscova și Ankara nu este o veste bună pentru Bruxelles-ul”, consideră Vesela Cerneva din departamentul bulgar al Consiliului European pentru Politica Externă. ”Dar este de preferat fața de situația încordată ce a urmat doborârii avionului rusesc. Ankara însă nu va permite niciodată un grad mare de dependență fața de Rusia”.