Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Lecții pentru Uniunea Europeană după acordul cu Canada (El Pais)

semnare.jpg

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, Premierul Canadei Justin Trudeau, și Președintele Consiliului European Donald Tusk semnează acordul Comprehensive Economic and Trade Agreement (CETA), în timpul summitului EU-Canada de la Bruxelles, 30 octombrie 2016.
Image source: 
Guvernul Canadei / http://pm.gc.ca

Acordul comercial de liber schimb Uniunea Europeană-Canada a fost în sfârșit semnat – presa canadiană salută evenimentul, cea europeană vorbește și despre lecțiile pe care Uniunea trebuie să le învețe după toată aventura din ultimele săptămâni.

Pentru ziarul belgian Le Vif / L'Express, concesiile obținute de valoni sunt mai degrabă simbolice.

"E adevărat, câștigurile legate de Curțile de Arbitraj în litigiile dintre marile companii și state salvează sistemele noastre judiciare democratice și elimină structurile paralele care pot demantela părți ale legislației noastre în interesul marilor companii. Dar e prea puțin pentru a spune că este o victorie a valorilor sociale împotriva marilor grupuri de afaceri. În agricultură, de asemenea, progresul este notabil, dar protejarea agriculturii de calitate era deja inclusă în tratat (cum ar fi cazul cărnii de vită cu hormoni sau denumirile protejate). Așa că cele două trofee sunt mai degrabă simbolice, și nu vor schimba modul în care funcționează lumea".

Ziarul canadian The Globe and Mail scrie că semnarea tratatului este o victorie de prestigiu pentru Canada.

"Canada a dovedit că este un partener comercial de încredere. O reputație care ne va asigura dividende în viitor. ... Canada a dovedit că poate negocia, prin prezentarea unei poziții unificate și coerente, în ciuda reticenței unor provincii, a anumitor sectoare economice și grupuri de interese", scrie publicația canadiană.

Pentru cotidianul spaniol El Pais, "prima lecție care se poate trage din acest episod este nevoia de a acționa pro-activ și nu pasiv. Mai ales atunci când populiștii exploatează victimele globalizării și excesele de austeritate. Cealaltă lecție constă în nevoia de a gândi soluții pentru a face Uniunea guvernabilă și pentru a evita această contradicție: ca o minoritate de 3,5 milioane de cetățeni să blocheze voința a 508 milioane - cu toate că această atitudine este determinată mai mult de politica internă decât de ​​politica europeană. Tocmai din acest motiv - și pentru că astfel de situații ar putea deveni tot mai frecvente, trebuie găsit un răspuns juridic și politic cu valabilitate generală". (Sursa: Eurotopics.org)

 

Ziarul britanic The Independent atrage atenția că trupele Alianței, printre care și cele britanice, desfășurate în Statele Baltice, s-ar putea confrunta cu o armată rusă deja antrenată în conflictele din Ucraina și Siria.

Trupele britanice vor fi staționate în Estonia din mai 2017, ca parte a unui plan NATO de a îmbunătăți aparărea membrilor săi din prima linie. Acesta este un pas mic, dar esențial pentru a descuraja posibilele mișcări  dinspre Rusia. Geografia Mării Baltice obligă la măsuri de prevenție, înainte de a fi prea târziu.

Oamenii din țările gazdă sunt încântați să vadă trupele NATO sosind. Ei văd aceasta ca pe o demonstrație concretă a angajamentului pentru securitatea lor. Potrivit ministrului apărării al Estoniei, angajamentul britanic pentru securitatea europeană și apărarea colectivă se simte mai puternic după Brexit.

Pe de altă parte, soldații  NATO, printre care și cei britanici, vor fi expuși la o gamă largă de noi amenințări și provocări. În cazul unui conflict, ei s-ar confrunta cu forțe rusești re-echipate și re-instruite pe baza experienței operaționale în Ucraina și Siria.

Pentru ziarul german Tageszeitung, creșterea prezenței NATO pe flancul estic nu face decât să sporească probabilitatea unei confruntări militare cu Rusia.

"Anexarea Crimeei, contrară dreptului internațional și războiul hibrid nu pot fi justificate în nici un fel. Cu toate acestea, ar trebui să încerce să înțeleagă atitudinea rusă în lumina obiectivelor urmărite de Putin: de securizaare a bazei navale ruse din Sevastopol și de destabilizare a Ucrainei, pentru a-i împiedica aderarea la UE, chiar NATO în viitorul apropiat. NATO dovedește că nu poate sau nu dorește, după trei ani de escaladare periculoasă a conflictului, să ia măsuri concrete de relaxare - care ar determina și Kremlinul să facă același lucru", scrie ziarul german. (Sursa: Eurotopics.org)

 

Încheiem cu Republica Moldova, unde, dincolo de rezultatul alegerilor prezidențiale, rămâne dezastrul economic și financiar.

După cum ne reamintește coresponentul DW la Chișinău, preluat de puclicația Independent, FMI nu a aprobat un memorandum de finanțare a Republicii Moldova.

Unii analiști politici de la Chișinău susțin că FMI ar fi amânat până după alegerile prezidențiale examinarea subiectului legat de Republica Moldova, pentru a urmări evoluțiile politice.

În timp ce guvernarea se laudă cu o creştere economică de 1,3% în prima jumătate a anului, experții în economie au identificat câteva elemente periculoase care ar putea zdruncina economia Moldovei, în special sectorul bancar. Volumul creditelor neperformante (toxice) în sectorul bancar s-a majorat, de la începutul acestui an, cu 2,3 miliarde de lei – până la 6,13 miliarde de lei – peste 270 de milioane de euro. Enorm, dacă raportăm la dimensiunile pieței bancare moldovenești.

Republica Moldova a trecut deja printr-o experiență tristă generată de creditele toxice acordate de bănci. Prin astfel de credite, în perioada 2012-2014 au fost devalizate trei bănci sistemice care ulterior, la solicitarea FMI, au fost lichidate. Autoritățile responsabile au spus că vedeau că din bănci „se fură cu sacul”, dar au tolerat jaful, pasându-și reciproc responsabilitatea.

 
Revista presei internaționale din 31 octombrie 2016