Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Când roboții vor munci, iar oamenii vor fi plătiți de către stat... (CNBC)

robotu.jpg

Image source: 
pixabay.com

Computerele și roboții vor deveni forța de muncă a viitorului. În cele din urmă, oamenii vor avea mai puțin de lucru  și vor ajunge să fie susținuți prin plăți de la guvern. Sunt predicțiile lui Elon Musk, președinte al unor companii de înaltă tehnologie precum SolarCity, Tesla sau SpaceX, făcute într-un interviu pentru CNBC.

De exemplu, în viitor, camioanele cu semiremorcă vor fi capabile să se conducă singure. Aceasta va însemna că nu va fi nevoie de șoferi.

Unii șoferi vor deveni responsabili pentru monitorizarea unei flote de camioane.

Urmarea?

"Există o șansă destul de bună să ajungem la un venit de bază universal, și aceasta din cauza automatizării", spune Elon Musk, referindu-se la plățile pe care guvernele ar putea să le facă în beneficiul fiecărui cetățean.

Elveția a încercat să instituie un venit de bază universal de 2.500 de franci elvețieni  pe lună, dar alegătorii au respins planul.

De asemenea, în această vară, președintele Obama a abordat tema venitului universal, într-un interviu cu directorul de la MIT Media Lab, Joi Ito, și cu Scott Dadich, redactorul-șef al revistei Wired. Obama a spus că ”aceasta este o dezbatere pe care o vom avea în următorii 10 sau 20 de ani”.

Din perspectiva bună, oamenii vor avea mai mult timp ca să se gândească la lucruri mai complexe și mai interesante", spune Elon Musk. "Și, cu siguranță vor avea mai mult timp liber."

Există însă și o perspectivă negativă. Pentru mulți, locul de muncă la care merg în fiecare zi dă vieții un sens.

Într-adevăr, Musk însuși este condus de ambițiile sale profesionale. El nu are nevoie să muncească pentru a-și plăti facturile – și asta de mai bine de un deceniu. În anul 2002, Musk a vândut PayPal, compania de plăți on-line unde a fost co-fondator, către eBay într-o afacere care i-a adus 165 milioane $. În loc să iasă din afaceri, el a lansat mai multe companii creative și chiar încearcă să ajungă pe Marte.

 

Acordul privind schimbările climatice de la Paris a intrat in vigoare de vineri 4 noiembrie, la doar unsprezece luni de la adoptarea sa la conferința  COP21 de l a Pais. Acesta este un pas important în lupta împotriva încălzirii globale, după cum remarcă editorialul ziarului Le Monde.

Acordul este un succes diplomatic pentru Franța, care a avut în față, în 2012, provocarea de a găzdui și prezida conferința COP21,  după eșecul de la Copenhaga din 2009.

Este, de asemenea, o victorie pentru Statele Unite ale Americii. Barack Obama și secretarul de stat, John Kerry, au fost o adevărată forță motrice în convingerea unor mari poluatori  precum China, India și Brazilia. Tocmai aceste țări au fost în primul rând responsabile pentru eșecul summitului de la Copenhaga, din 2009.

Deciziile radicale trebuie luate de acum înainte cu privire la dependența planetei de combustibili fosili: cărbune, gaze naturale, petrol, cele trei plăgi ale climei. Este necesară o tranziție energetică. Aceasta înseamnă dezvoltarea masivă a energiei verzi, o revoluție în practicile agricole, o revizuire cuprinzătoare a standardelor de construcție și de transport, precum și schimbarea modelelor de consum.

Lupta împotriva perturbărilor climatice reprezintă cea mai mare provocare pentru națiuni. În fiecare lună, temperaturile în creștere bat noi recorduri. Cu fiecare zi care trece, provocarea crește. Dar acordul de la Paris este în primul rând un punct de plecare, notează Le Monde.

 

Presa internațională informează despre startul unor negocieri cruciale pentru viitorul Ciprului, după cum arată grupajul realizat de Courrier International.

Începând de azi, președinții părților greacă și turcă se află în Elveția pentru o serie de negocieri sub auspiciile ONU în vederea reunificării insulei. Ei speră să obțină un acord până la sfârșitul anului.

Țara este divizată din 1974, când trupele turcești au invadat partea de nord a insulei, ca răspuns la o lovitură de stat care viza unirea Ciprului cu Grecia.

Invazia turcă a fost urmată de deplasări mari de populație. Republica Cipru este stat membru al UE începând din 2004,  dar acest statut se aplică doar părții de sud a insulei. 

Ziarul elvețian Tribune de Genève notează că "Pentru prima dată, președintele cipriot Nicos Anastasiades și liderul cipriot turc Mustafa Akinci se întâlnesc pentru a aborda una dintre cele mai spinoase probleme și anume aranjamentele teritoriale. Aceste discuții sunt, de asemenea, considerate ca fiind cele  ale ultimei șanse, după eșecul unui plan de reunificare propus de ONU în 2004.

Pentru diplomați, obiectivul este de a se ajunge la un acord până la sfârșitul anului. În ziarul cipriot Cyprus Mail, un expert sugerează un model de tipul Regatului Unit, care include mai multe entități naționale sub egida aceluiași stat. Dar, de data aceasta, în cadrul unei "Republici Federale".

După cum informează ziarul turc Sabah, sâmbătă, 5 noiembrie, președintele entității turce a insulei Mustafa Akıncı a fost primit la Istanbul  de liderul turc, Recep Erdogan, ca un preludiu al negocierilor din Elveția.

Într-un interviu televizat, Președintele Republicii Cipru, Nicos Anastasiades a remarcat faptul că există încă diferențe semnificative între cele două părți și și-a exprimat speranța că negocierile din Elveția vor duce înainte procesul de pace. Potrivit The Economist, șansele unui acord pentru reunificarea insulei "nu a fost niciodată mai mari."

Revista presei internaționale din 7 noiembrie 2016