Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Facebook și ”mizeria știrilor false” (Forbes)

retea.jpg

Image source: 
pixabay.com

Vestea că giganții IT Facebook și Google vor restricționa reclamele pe siturile ce propagă știri false provoacă primele comentarii în presa internațională.

Deciziile luate de Facebook și Google sunt un semnal clar că buldozerii tehnologiei nu mai pot ignora protestele pe care le-a declanșat puterea lor în creștere, de difuzori de informații către electoratul american, scrie The New York Times.

Publicația electronică Slate consideră că dezbaterea este justificată, câtă vreme știri false, precum aceea că Papa îl susține pe Trump sau că un agent FBI ar fi fost ucis din cauza scurgerilor unor emailuri aparținând lui Hillary Clinton, au făcut instantaneu mai mult de 1 milion de distribuiri.

Și este ușor să-ți imaginezi că au jucat un rol în convingerea unor alegători. Prin contrast, o investigație majoră a New York Times despre declarațiile fiscale ale lui Trump a fost distribuită doar de 200.000 de ori.

Prezența știrilor false alături de știri reale, în format identic, contribuie sentimentul că orice ai citi în fluxul de știri ar putea să fie adevărat.

Trebuie să admitem însă că ar fi imposibil pentru Facebook  să elimine toate falsurile din rețeaua sa și poate chiar periculos. Chiar și așa, existența unor entități macedonene dedicate distribuirii de știri false pentru profit este un semn clar că Facebook ar putea face mai mult pentru a aborda partea de conținut care este în mod evident falsă. Chiar și Zuckerberg admite acest lucru, precizează Slate.

Revista de afaceri Forbes scrie că Facebook a fost tot timpul un teren fertil pentru acest gen de articole. Informațile umflate, senzaționaliste, gunoiul publicat cu scopul de a deveni viral și de a câștiga bani se dovedeau până recent nimic mai mult decât o pacoste comică.

Acum, însă consecințele sunt reale. Din acest motiv, Facebook și Google trebuie să accepte rolurile lor în această mizerie.

Dacă încurajezi site-urile de știri să publice pe Facebook - pentru a face din Facebook o bază pentru strategia lor de publishing -  atunci nu e deloc rezonabil să așezi pe aceeași plaftormă editorii corecți și site-urile care trăiesc din numărul de clickuri și care nu au nici o credibilitate profesională.

 

Ministrul rus al economiei, Aleksei Uliukaiev, a fost reținut în noaptea de luni spre marți sub  acuzația de a fi luat mită de 2 milioane de dolari pentru a facilita achiziționarea de către gigantul petrolier de stat Rosneft a companiei Bashneft. Este oficialul rus cu rangul cel mai înalt arestat din 1991 până acum. Dar este într-adevăr un rezultat al luptei anticorupție în Rusia?

Europa liberă reamintește că Uliukaev a făcut parte la începutul anilor 1990 din echipa reformatorului Egor Gaidar. Politologul Valeri Solovei, spune că este o luptă nu atât pentru resursele care sunt în scădere acum, ci în primul rând pentru viitor, pentru modelul de reforme care va continua în Rusia.

 „Am auzit cu toții, spune Valeri Solovei, de modelul liberal de reforme pe care îl pregătește Alexei Kudrin, dar se vorbește foarte puțin despre faptul că mai există un model alternativ, care presupune creșterea controlului statului, promovat de structurile de forță și de corporațiile petroliere. Astfel a fost dată o lovitură preventivă pentru a arăta ce se va întâmpla cu toți cei care se vor pune în calea acestui model”.

Politologul Dmitri Oreșkin compară situația actuală cu cea din URSS-ul anilor 30 sau din China modernă:

„Se acutizează conflictul din interiorul elitelor și se fortifică pozițiile reprezentanților Serviciului federal de securitate, FSB. Vedem că sunt închiși guvernatori, funcționari de la interne, militari, miniștri, oameni de afaceri, dar niciodată oameni din FSB sau din Garda națională.”

Pentru ziarul Komersant, arestarea înseamnă că nici unul dintre mecanismele de control al corupției elaborate de Guvern din anul 2004 nu funcționează. ”Altfel, ar trebui să acceptăm că, sub masca lui Uliukaiev se ascundea un hoț la drumul mare, care noaptea acționa iar ziua mergea la birou să se ocupe de PIB, din spatele ochelarilor. Și nimeni, cu excepția FSB-ului, nu a putut suspecta că, în primul cerc al statului se ascunde un mare actor și criminal".

În Franța, ziarul Libération îl citează pe politologul Gleb Pavlovski, fost consilier al Kremlinului, pentru care cel mai important lucru nu este Uliukaiev, ci blocul economic al guvernului. ”Cel mai deranjant”, spune expertul, ”este că președintele a ales să monitorizeze luni de zile un ministru în care își pierduse încrederea. Nu e vorba neapărat despre epurări, este o modalitate de a guverna prin frică, prin a-i ține pe toți sub tensiune."

 

Și, în toiul dezbaterilor privind independența Cataluniei, orașul Barcelona anunță crearea propriei monede.

Potrivit  ziarului El Pais, orașul catalan dorește ca astfel să promoveze comerțul local și economia socială.

Echipa primăriței Ada Colau a anunțat luni lansarea primei faze a proiectului, care ar dura până în 2018, în raioanele  cele mai defavorizate din Barcelona și va fi extins în 2019 la restul orașului.

Aceasta a fost o promisiune de campanie a  Adei Colau, susținută de partidul Podemos. Multe detalii nu s-au dat – de exemplu, dacă va fi o monedă fizică sau virtuală. Dar, în programul său electoral, candidata a evocat posibilitatea  ca noua monedă să fie utilizată pentru plata subvențiilor, a unei părți din salariile funcționarilor publici și chiar pentru unii furnizori ai Primăriei.

Banca Spaniei consideră proiectul drept nesustenabil. Însă El Pais amintește că mai multe astfel de inițiative au fost deja puse în aplicare în 35 de țări ale lumii, în orașe, cum ar fi Bristol, Nantes sau Toulouse.

Revista presei internaționale din 16 noiembrie 2016