Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Noua lume” a lui Trump și Netanyahu (Haaretz, CNN)

trump_bun.jpeg

Donald Trump și Benjamin Netanyahu în timpul unei întâlniri la Trump Tower, New York, 25 septembrie 2016
Image source: 
pmo.gov.il / Kobi Gideon/GPO

Contul de Twitter al președintelui ales Donald Trump a devenit noua sursă pentru cele mai importante știri din lume, remarcă ziarul israelian Haaretz, care comentează posibilele urmări ale rezoluției ONU care a condamnat implantarea de așezări evreiești în teritoriile palestinene.

În ultimul weekend, contul lui Trump a produs mai multe perle de până la 140 de caractere. Una a fost ideea potrivit căreia Washingtonul ar putea încerca să anuleze Rezoluția 2334 a Consiliului de Securitate, care se referă la așezările israeliene în teritoriile ocupate. Lucrurile vor fi diferite după 20 ianuarie, a postat Donald Trump.

Într-un alt tweet din ziua precedentă, Trump scrisese că  "Statele Unite trebuie să consolideze în mare măsură și să își extindă capacitatea nucleară până în momentul în care lumea își revine în simțiri în ceea ce privește armele nucleare." Această postare s-a vrut un răspuns la observațiile făcute de președintele rus, Vladimir Putin, care își dorește revitalizarea programului nuclear rusesc.

Aceste dovezi periculoase de bravadă par a fi o parte din "lumea nouă” a lui Donald Trump. O lume în care prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, probabil, se va integra foarte bine. O demonstrează răspunsurile sale agresive la rezoluția Consiliului de Securitate care au declarat coloniile israeliene ilegale.

În schimb, Netanyahu ar trebui să facă un lucru bun pentru statul Israel și să internalizeze mesajul care a fost dat vineri: politica de implantare  - o anexare de facto care încalcă dreptul internațional -  este acum condamnată de o rezoluție oficială a Consiliului de Securitate al ONU.

CNN îi vede pe Donald Trump și Benjamin Netanyahu singuri împotriva lumii.

Votul a fost o adevărată lovitură pentru Israel. Națiunile Unite văd acum politica de colonizare în Cisiordania și Ierusalimul de Est drept un obstacol în calea discuțiilor de pace.

Cu toate acestea, Trump și Netanyahu tocmai cartografiază viitorul curs al relațiilor americano-israeliene de după inaugurarea lui Trump.

Israelienii, care au acuzat administrația Obama de a-și fi abandonat  vechiul aliat , nu au făcut niciun secret din intenția de a schimba cursul, odată cu instalarea  noii administrații.

David Friedman, ambasadorul în Israel deja nominalizat de președintele ales, a fost un susținător deschis al politicii de colonizare și a pus tot timpul sub semnul întrebării  soluția celor două state, în disputa israeliano-palestiniană.

Resetarea relațiilor cu Israelul are un sprijin notabil in Statele Unite, mai ales în Congres. Mulți parlamentari, chiar și dintre democrați, au condamnat gestul lui Obama de a  nu ridica un veto al SUA la ONU”.

 

În Rusia a fost ieri zi de doliu după ce avionul care trasposta celebrul cor al Armatei Rusiei s-a prăbușit, la 25 decembrie, în Marea Neagră, cauzând moartea a 92 de persoane. Însă controversele deja încep să apară în presa rusă, după cum arată grupajul selectat de Courrier International.

Reacțiile de bucurie ale unor utilizatori ai rețelelor sociale dezvăluie o societate rusă mai divizată și mai înveninată decât oricând, comentează publicația.

"Cel mai scandalos este faptul că această tragedie ar putea da naștere unui sentiment de euforie a dezastrului. Pentru unii, acesta este prețul pentru Siria", deplânge situația editorialistul publicației online Gazeta.ru.

Cotidianul liberal Vedomosti critică autoritățile ruse, care au subestimat riscurile implicării militare în Siria.

Nu știm încă motivele dezastrului, iar ipoteza unui act terorist este puțin probabilă. Acestea sunt victimele războiului, un război în care noi toți participăm, cu bună știință sau în necunoștință  de cauză", scrie ziarul rus.

 

 

Sunt vinovate autoritățile germane pentru a nu-l fi supravegheat suficient pe Anis Amri, autorul atentatului din Piața de Crăciun de la Berlin? Sau, pur și simplu, supravegherea totală este imposibilă? Opiniile din presa europeană sunt împărțite.

"Cazul Amri - contrar  a ceea ce dezbaterea publică ar putea sugera  - nu are legătură cu drepturile refugiaților", crede ziarul german Süddeutsche Zeitung.

Cererile privind dreptul de azil au fost respinse destul de repede, încă din iunie 2016. Dar în tot acest timp, autoritățile au comis erori. Instrumentele disponibile în legile privind străinii, inclusiv în ce privește încarcerarea lor, existau, dar autoritățile nu le-au folosit."

Singura garanție de Securitate o reprezintă dronele, crede ziarul Belgian De Standaard.

"Adevărul amar este că monitorizarea polițienească fără fisuri este imposibilă. Tot timpul vor exista suspecți care vor putea să se strecoare prin crăpături. Politicienii trebuie să aplice măsuri mai dure. Desigur, mai multe camere de supraveghere, un Patriot Act, noi reguli privind arestarea preventivă. Poate că autoritățile germane au făcut greșeli. Dar, comisia parlamentară belgiană care investighează atacurile din 22 martie de la Bruxelles a trebuit să admită: nu e ușor de găsit un țap ispășitor. Numai dronele ar garanta siguranța totală. Dacă ne dorim să trăim liber trebuie să fim și realiști."

Germania este totuși victima propriului său liberalism, crede ziarul spaniol ABC.

"Nici un șef de poliție german nu vrea să treacă drept un dur. O slăbiciune pe care organizațiile care asistă refugiați ilegali nu o ignoră deloc. Acestea sunt infiltrate de grupuri ideologice, etnice sau chiar de tip mafiot, care știu exact că este suficient  să-l acuzi pe un șef de poliție că e nazist pentru a-l putea elimina. Nimeni nu vrea să fie comparat cu Gestapo sau Stasi. De aceea nu se pot instala camere pe străzi, așa cum se practică pe scară largă în orașele britanice. Nici o țară nu este atât de ancorată în dogmele și credințele statului liberal decât Germania."

Revista presei internaționale din 27 decembrie 2016