Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cultul personalității lui Fidel Castro interzis prin lege în Cuba (AFP)

fidel_07.jpg

Marș în memoria lui Fidel Castro, în orașul cubanez Las Tunas, 2 decembrie 2016
Image source: 
REUTERS/Carlos Barria

În Cuba nu vor fi ridicate statui ale lui Fidel Castro și nici nu vor fi străzi sau instituții care să-i poarte numele, potrivit unei legi adoptate marți de parlamentul țării, lege care confirmă ultimele dorințe ale fostului lider cubanez. Presa oficială nu a precizat care vor fi pedepsele pentru încălcarea noilor reglementări, scrie AFP.

Adoptată în unanimitate la propunerea Consiliului de Stat prezidat de Raul Castro, legea interzice folosirea numelui lui Fidel "pentru a boteza instituții, piețe, parcuri, șosele, străzi sau alte locuri publice, precum și orice tip de decorație, recunoștință sau titlu onorific".

Figura lui "El Comandante", decedat pe 25 noiembrie la vârsta de 90 de ani, nu va mai putea servi "pentru a ridica monumente, busturi, statui, monede comemorative sau alte forme similare de omagiu", adaugă textul, potrivit presei cubaneze.

Numele lui Fidel Castro, figură marcantă a comunismului, nu va putea fi utilizat "în scopuri comerciale sau publicitare".

Raul Castro, succesorul fratelui său din 2006, a fost cel care, la începutul lui decembrie, a subliniat, cu câteva ore înainte de funeraliile lui Fidel, că acesta "a respins orice manifestare a cultului personalității (...) până în ultimele ore ale vieții sale".

Cu toate acestea, legea prevede unele excepții, ca folosirea numelui lui Fidel Castro pentru a boteza o instituție ce ar fi dedicată exclusiv studiului "inestimabilei sale traiectorii în istoria" Cubei, au precizat mass-media cubaneze.

De asemenea, un artist va putea să se inspire din figura lui Fidel pentru a crea o operă, iar în acțiunile publice, centre de muncă și de studii și instituții militare cubaneze, imaginea sa va putea fi reprezentată, așa cum este cazul în prezent.

 

Presa internațională tratează în continuare atentatul de la târgul de Crăciun din Berlin. Datele autopsiei indică faptul că șoferul polonez Lukasz Urban a fost împuşcat în cap cu câteva ore înainte de atentatul de la Berlin, scrie presa germană. Medicii au exclus posibilitatea ca Urban să fi fost conştient în momentul atacului, precizează Bild.

Autopsia a arătat că polonezul a fost împuşcat în cap în intervalul 16.30 -17.30 şi a pierdut mult sânge. Şeful său a spus că nu a mai avut nici un contact cu el după ora locală 16. Corpul lui Lukasz Urban, în vârstă de 37 de ani, prezintă urme multiple de cuţit şi o rană prin împuşcare, a declarat vărul său, Ariel Zurawski, patronul firmei de transport la care lucra.

Bărbatul, găsit mort în cabină după atentat, pare să se fi luptat cu teroristul reuşind ca în momentul atacului să schimbe parcursul camionului şi să iasa din piaţa de Crăciun.

Lukasz Urban avea 37 de ani, era căsătorit şi avea un fiu adolescent. Mii de germani au semnat o petiţie care cere ca bărbatului să-i fie conferit Ordinul Federal de Merit.

Într-o campanie separată, s-au strâns deja peste 160 de mii de euro, pentru văduva şoferului. Autorităţile germane au anunţat, la rândul lor că vor oferi o pensie specială familiei polonezului.

Între timp, germanii vor măsuri sporite de securitate, după atacul terorist de la Târgul de Crăciun din Berlin.

Un sondaj realizat după atentatul de pe 19 decembrie, arată că 6 din 10 germani cred că ar trebui instalate camere de supraveghere în toate spaţiile publice, în timp ce trei sferturi dintre nemţi spun că ar trebui să fie mai mulţi poliţişti pe străzi.

Senatul oraşului Berlin a respins o propunere privind instalarea mai multor camere de supraveghere, dar autorităţile federale fac presiuni pentru a se permite acest lucru.

În Germania, legile privind protecţia vieţii private sunt foarte stricte. Din acest motiv şi detaliile despre atacatorul din Berlin au ajuns târziu în presă, în timp ce teroristul traversa Germania, cu intenţia de a trece în Franţa şi apoi în Italia, unde a fost, de altfel, anihilat de carabinieri.

 

Secretarul de stat american în exercițiu, John Kerry, va prezenta azi într-un amplu discurs "viziunea sa completă" asupra procesului de pace israeliano-palestinian, aflat în continuare în impas. Nicio țară nu a votat împotriva rezoluției, iar ambasadorul SUA la ONU s-a abținut, comentează Washington Post.

Este pentru prima dată din 1979, cand Statele Unite, prezidate de Barack Obama — care își va încheia mandatul la 20 ianuarie—, nu au respins vineri prin veto o rezoluție a ONU prin care se cere oprirea activităților de colonizare derulate de Israel în Cisiordania, subliniază jurnaliştii americani. Presa îl citează pe purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Mark Toner, care a declarat că John Kerry,  şeful diplomației americane consideră că "este de datoria sa, în ultimele săptămâni și zile în calitate de secretar de stat, să prezinte ceea ce apreciază a fi drumul spre o soluție cu două state".

"Nu am renunțat la el și nu considerăm că israelienii și palestinienii trebuie să îl abandoneze", a declarat Mark Toner jurnaliștilor, într-un context de tensiuni între Washington și Israel.

Statele Unite, aliatul cel mai important al Israelului, au servit în mod tradițional ca scut diplomatic pentru statul evreu, dar, frustrate de anii de eforturi diplomatice fără rezultate, și-au justificat abținerea la vot prin impactul colonizărilor asupra căutării păcii în Orientul Mijlociu.

Cu toate acestea, administrația Obama intenționează să facă în continuare presiuni asupra liderilor israelieni și palestinieni pentru a lua măsuri concrete în vederea relansării procesului de pace și înaintării spre o soluție cu două state.

Rezoluția adoptată vineri de Consiliul de Securitate al ONU cere Israelului "să înceteze imediat și total acțiunile de colonizare în teritoriile palestiniene ocupate, printre care Ierusalimul de Est" și subliniază lipsa de "valoare juridică" a coloniilor. A doua zi, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, care întreține relații extrem de tensionate cu președintele american, Barack Obama, a criticat vehement administrația de la Washington și a acuzat-o că a dat "o lovitură rușinoasă Israelului la Națiunile Unite".

Revista presei internaționale din 28 decembrie 2016