Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Și dacă termenul "știri false" nu este cel corect? (Le Monde)

stiri_false.png

Image source: 
pixabay.com

Potrivit analizei din ziarul Le Monde, termenul este prea general și poate fi derutant.

Expresia “știri false” s-a răspândit în ultimele luni în vocabularul mass-media și în dezbaterile publice. Dar ea ridică în primul rând o problemă de traducere: strict vorbind, termenul englezesc fake news nu denotă un articol fals, în sensul de greșit, ci mai degrabă ceva care se pretinde a fi un articol de presă, fără a fi așa ceva. Limba engleză distinge într-adevăr, între ceea ce este ”fals” în sensul de greșit și ”fake” în sensul de contrafacere.

Folosirea termenului s-a extins rapid, cu toate acestea, și astăzi pare să acopere realități foarte diferite.

De exemplu, pastișele umoristice, intenționate și în mod deschis parodice. Dorința de a dezinforma este absentă. Știrile sunt satirice chiar dacă elementul real poate fi uneori întâlnit.

Sunt apoi siturile care colecționează click-uri. Cum ar fi Empire News, din America.

Tehnic vorbind, acestea nici nu sunt organizații de presă și nu sunt legate de nici o etică jurnalistică. Economic vorbind, modelul lor se bazează în întregime pe audiență și tratează subiecte diferite - paranormale, teorii ale conspirației, clipuri video șocante, insolite , etc.). Aceste situri nu au neapărat scop politic, dar se pot concentra pe o figură publică în cazul în care știrea este reluată pe rețelele de socializare.

În al treilea rând, sunt publicațiile orientate, precum Breitbart, RT, Sputnik . Scopul lor nu este de a distra, ci de a influența dezbaterea publică . De multe ori sunt rusofile sau de extremă dreaptă.

Și în sfârșit, sunt articolele pur și simplu greșite. De exemplu, la sfârșitul anului 2015, prestigiosul The Atlantic, nu a ezitat să descrie ca "știre falsă", un articol în care New York Times scria că autorul masacrului din San Bernardino chema la jihad pe rețele sociale. Pur și simplu, știrea era inexactă.

Trebuie așadar să distingem în mod explicit între diferitele tipuri de conținut web. Dacă le contopim riscăm o simplificare periculoasă. Pentru cine este interesat de fapte, aceste nuanțe sunt extrem de prețioase.

 

În noaptea spre marţi spre miercuri, forţele separatiste pro-ruse ar fi declanșat o nouă ofensivă asupra unor localități din estul Ucrainei, folosind armament greu, relatează presa ucraineană. DW Deutsche Welle analizează semnificațiile noii ofensive.

Noile incidente reprezintă cea mai gravă escaladare a conflictului înregistrată în ultimele luni. Avdiyivka este un orăşel situat la doar şase kilometri de bastionul separatiştilor, Doneţk, pe partea aflată sub controlul forţelor ucrainene.

Recentele atacuri s-au soldat cu întreruperea aprovizionării cu energie electrică, apă şi, parţial, cu căldură. În prezent, în regiune se înregistrează temperaturi de până la -20 de grade Celsius. Autorităţile au ordonat începerea evacuării a mii de civili pentru a evita o catastrofă umanitară.

Situaţia din estul Ucrainei s-a agravat încă de la sfârşitul anului 2016. Pe lângă Avdiyivka şi în alte zone din regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk s-au purtat lupte grele. Conform presei de la Kiev, după uciderea mai multor soldaţi în regiune în luna decembrie, trupele ucrainene ar fi lansat o ofensivă în urma căreia şi-ar fi extins teritoriile controlate.

Actuala escaladare a conflictului aminteşte de evenimentele petrecute în urmă cu aproximativ doi ani. Ciocniri violente s-au înregistrat atunci în jurul aeroportului Doneţk. În februarie 2015 a fost semnat Acordul de la Minsk. Însă implementarea acestuia a fost blocată printre altele fiindcă guvernul de la Kiev impune un armistiţiu de durată ca precondiţie pentru concesii politice.

Observatorii din Kiev presupun că, prin reluarea ostilităţilor, separatiştii pro-ruşi vor să determine Ucraina să facă noi concesii.

 

Cum ar trebui să răspundă Uniunea Europeană provocării Trump? Subiectul continuă să preocupe presa europeană, după cum arată grupajul realizat de situl Eurotopics.

Süddeutsche Zeitung atrage atenția asupra necesității unei cooperări militare europene.

"Germania nu poate fi sigură fără Polonia iar Franța nu poate fi sigură fără Germania. Europa (și cu ea, Germania), trebuie să facă totul pentru a consolida această securitate colectivă. Acest lucru se aplică atât NATO, cât și UE. Punctul forte al Germaniei este capacitatea sa financiară și economică, un activ pe care ea va trebui acum să-l investească în NATO și UE - ceva ce nu a făcut în timpul anilor de pace cu atât mai puțin în timpul crizei euro "

Este urgent ca Europa să pună în discuție rolul hegemonic al Statelor Unite în lume, spune El Periódico de Catalunya:

"Din cauza rolului hegemonic al Statelor Unite, alegerile americane au în multe privințe un impact dincolo de granițele Statelor Unite. Acum, noi trebuie să cerem respectarea dreptului internațional, atât în SUA cât și pe teritoriul UE. ... În cazul în care politica și standardele internaționale sunt adesea impuse de Washington, a venit, probabil, vremea să ne întrebăm dacă vrem ca acest lucru să continue. Europa trebuie să-și recupereze principiile sale fondatoare și să conlucreze cu alte regiuni ale lumii pentru un sistem mai echitabil, bazat pe principii și valori comune de colaborare ".

Iar ziarul Croat Večernji List merge și mai departe:

"În zece zile de mandat, presedintele Donald Trump a transformat o democrație americană în copia unei autocrații întunecate. Acum avem nevoie de Uniunea Europeană pentru a proteja și apăra valorile occidentale, amenințate de Washington. Trump, de asemenea, pare să considere UE ca pe un obiectiv ce trebuie distrus. UE trebuie să rămână puternică. Altfel, prăbușirea valorilor occidentale pe ambele maluri ale Atlanticului va reînvia episoade cu mult mai tragice ale istoriei”.

Revista presei internaționale din 2 februarie 2017