Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Românii și noua cultură a protestului (Euronews)

Presa internațională găsește în protestele din România semnificații care depășesc cadrul unei confruntări naționale. Întreaga regiune este pusă în cauză.

După cum transmite Euronews, preluată de news.ro, ieșirea românilor subliniază curentul de nemulţumire, ce poate fi observat şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Est, faţă de prăpastia dintre aşteptări şi realizările procesului de tranziţie.

Manifestaţiile au la bază oameni tineri, care înainte nu erau interesaţi de politică.

Punctul comun este lupta împotriva corupţiei şi acesta se dovedeşte un cadru eficient de mobilizare, pentru că este suficient de amplu şi lasă spaţiu pentru sensibilităţile specifice acestei generaţii, comentează Euronews.

Primele proteste antisistem din România s-au înregistrat în 2011-2012 și au continuat cu opoziţia din 2013 faţă de proiectul de minerit Roşia Montană. Aceasta a dus la un sentiment de “unire” şi a subliniat diferenţele faţă de politica generaţiilor precedente.

Protestele din noiembrie 2015, care au avut loc după tragedia de la Colectiv, au consolidat şi mai mult percepţia unei lipse de reprezentare din partea actorilor politici tradiţionali.

Descoperirea politicii de către această generaţie şi folosirea protestelor drept canal preferat de interacţiune cu sistemul politic coincide cu actualele evoluţii tehnologice, permiţând astfel o mişcare fără lideri, spontană şi amplă.

Manifestaţiile din 2017 par să se conformeze foarte bine formelor moderne de implicare. Multe sloganuri şi pancarte fluturate amintesc de mesajele de pe Facebook sau Twitter.

Acest aspect social al mobilizării este consolidat de o societate civilă modernă şi activă şi de iniţiative jurnalistice netradiţionale, apărute în replică la o sete publică tot mai mare de informare.

Protestele actuale demonstrează şi că noua generaţie rezonează puternic la mesaje care subliniază fisura dintre modul în care a fost făcută până acum politica în România şi aşteptările actuale de a face parte dintr-o “societate europeană manierată”, apreciază Euronews.

Deocamdată nu este clar dacă această reînviere a spiritului civil va duce la o dezvoltare a unei gândiri politice critice, similar celui al Generaţiei ’68 din Europa Occidentală, scriu jurnaliştii.

Dincolo de schimbarea culturală pe termen lung pe care această generaţie a lansat-o, este greu de intuit rezultatul acestei crize. Ultimii şase ani arată, însă, că protestele sunt foarte eficiente în România pentru a aduce schimbări pe termen scurt.

 

François Fillon, candidatul prezidențial al Republicanilor francezi, a furnizat luni așteptatele explicații privind activitatea remunerată a soției sale, pe care o bună parte a presei o consideră fictivă. Presa europeană crede că nu a fost suficient pentru a pune punct acestui scandal.

"A fost o performanță excelentă”, scrie The Daily Telegraph. ”A  fost solid,  a atins coarda sensibilă a mândriei, a regretat faptul că scandalul Penelopegate a scăpat de sub control și  a încheiat prin lansarea unui contra-atac împotriva magiei negre puse la cale de dușmanii săi, fără a da nume. O frumoasă perdea de fum", conchide ziarul britanic.

The Times consideră că "atitudinea sa combativă a fost văzută ca o încercare disperată de a-și salva candidatura după două săptămâni de scandal care l-a dus pe marele favorit  al prezidențialelor pe locul al treilea".

"Fillon se arată pe sine ca om hăituit. Și nu dă nici un semn de conștientizare a situației",  spune ziarul german Zeit Online. The New York Times, de asemenea, remarcă faptul că, "în mod repetat, Fillon și-a exprimat disprețul și furia împotriva mass-mediei".

Iar The Daily Telegraph concluzionează: "Marine Le Pen trebuie că își freacă mâinile."

Și rămânem în Franța, dar privim către Emanuel Macron, candidatul independent, aflat în mijlocul unui scandal, de această dată cu caracter intim. El a răspuns marţi dimineaţă zvonurilor potrivit cărora ar avea o relaţie homosexuală cu jurnalistul radio Mathieu Gallet, susţinând că este în continuare împreună cu soţia sa, Brigitte Trogneux, transmite Reuters.

Informația circulă deja de câţiva ani în societatea franceză şi recent a fost preluată de presa rusă, mult mai favorabilă conservatorului François Fillon.

Dacă vi s-ar fi spus că duc o viaţă dublă cu dl. Gallet pentru că holograma mea a evadat?”, a declarat Macron.

Această declaraţie a prezidenţiabilului independent face trimitere la holograma utilizată într-o prezentare a rivalului său, Jean-Luc Mélenchon.

Și în estul Ucrainei, luptele dintre trupele guvernamentale și separatiștii pro-ruși au reizbucnit săptămâna trecută. Europa nu ar trebui să renunțe la Ucraina, atrage atenția revista Der Spiegel.

"Reluarea luptelor în estul Ucrainei nu e întâmplătoare. Rusia intenționează să negocieze un acord direct cu noul președinte al SUA, peste capul europenilor. La Kiev, alarmismul este cel care domină, de mai multe săptămâni. Acordul de asociere cu UE, care a fost elementul de declanșare a Maidanului, nu a fost încă ratificat - reticența olandezilor i-ar putea da lovitura de grație. Regimul de vize pentru cetățenii care doresc să călătorească în UE nu a fost eliminat, cu toate că Kievul a satisfăcut toate cele 144 de cerințe de la Bruxelles. Kievul se simte lăsat pe dinafară. Acest lucru îi va consolida pe populiștii radicali, dintre care mulți se bazează astăzi pe o escaladare a violențelor cu separatiștii. O Ucraină abandonată de către Trump, dar poate, și de către UE – iată o perspectivă care nu poate bucura pe nimeni. Căci terenul va fi repede ocupat de Rusia".

 
Revista presei internaționale din 8 februarie 2016