Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Confruntare la Washington. Cine va câștiga, Trump sau statul? (Financial Fimes)

casa_alba_buna.jpg

Casa Albă
Image source: 
REUTERS/Carlos Barria

Donald Trump și asediul de la Washington - este ideea principală dintr-un comentariu al Financial Times. Iar întrebarea este dacă  sistemul îl va da jos pe președinte sau el va distruge mai întâi sistemul?

În prima sa lună de mandat, el a declarat război agențiilor de informații și mass-media. Și se pare că sistemul judiciar este următorul pe lista lui de inamici. Nu există cale de mijloc. Fie forțele care sunt împotriva președintelui îl vor da jos, fie el va distruge sistemul.
 

Joi, domnul Trump a supus mass-media unei diatribe de 80 de minute, deghizată în conferință de presă. El a acuzat presa de necinste, și de conspirație menită a-i submina mandatul. Următorul său pas logic a fost acela de a acuza mass-media de trădare. Într-un tweet, șters mai târziu, domnul Trump a numit mass-media drept  "dușman al poporului american".

Toate acestea nu se pot termina bine. Amenințările anonime cu moartea au devenit un mod normal de viață pentru mulți jurnaliști de la Washington. Și este doar o chestiune de timp înainte de a se ajunge la violență. Același lucru este valabil și pentru sistemul judiciar. Judecătorii care au desființat decretul lui Trump privindu-i pe musulmani primesc, de asemenea, amenințări cu moartea.

Caracterul domnului Trump nu este unul reformabil. Cu cât este mai asediat, cu atât și el lovește mai tare. El a promis acum o investigație asupra scurgerilor de informații și o epurare în rândurile ofițerilor neloiali.

Este greu de prezis cât timp va dura această confruntare între dl Trump și ceea ce se numește statul profund. De asemenea, este greu de spus cât ar putea suporta situația majoritatea republicană din Congres.

Mai ales că terenul neutralității va dispărea. La un moment dat, va veni momentul pentru o alegere între dl Trump și Constituția Statelor Unite.

 

Relațiile dintre Rusia și Occident s-ar putea deteriora în și mai mare măsură, din cauza situației din Muntenegru. Și aceasta după ce procuratura  de la Podgorica a declarat că "organe de stat din Rusia", au fost implicate într-o tentativă de lovitură de stat,  în  luna octombrie. Scopul ar fi fost acela de a opri țara să adere NATO.

The Guardian reamintește că autoritățile din Muntenegru declaraseră, inițial, că lovitura din octombrie 2016, care ar fi urmat să ducă la asasinarea premierului Milo Djukanovic,  fusese orchestrată de "naționaliști ruși".

Iată însă că procurorii muntenegreni au mers mai departe, sugerând implicarea autorităților din Rusia.

De asemenea, procurorul general muntegrean a declarat că "serviciile de informații ale țărilor prietene, inclusiv din Statele Unite și Marea Britanie" au ajutat ancheta.

Potrivit procurorului, un martor cheie, Aleksandar Sindjelic, un sârb naționalist, a fost invitat la Moscova de către Eduard Sismakov, membru al "structurilor militare rusești”, scrie The Guardian.

Dar de ce este Mungenegru o miză atât de importantă? Explicații găsim în revista americană Time.

Muntenegru, un stat care numără mai puțini locuitori decât orașul San Francisco și cu o armată numărând doar vreo 2.000 de oameni, a fost mereu ținta unor mari puteri, de la Roma antică la al treilea Reich.

Liderii săi au semnat documentele de aderare la NATO în luna mai 2016, și 24 din cei 28 de membri ai Alianței au ratificat deja statutul de membru. Numai Spania, Canada, Olanda și SUA au mai rămas să ratifice.

Iar muntenegrenii își fac deja griji în privința Washingtonului. "Dacă Putin îi va cere  lui Trump să nu recunoască Muntenegru ca membru NATO și îi dă ceva în schimb, noi nu știm ce se va întâmpla", spune Nebojsa Medojevic, un parlamentar muntenegrean care sprijină aderarea la NATO.

Muntenegrul deține porturi de mare adâncime la Marea Mediterană, ceea ce face micuțul stat deosebit de valoros pentru Putin. Și se știe că el nu se dă în lături de la nimic atunci când  crede că interesele sale strategice sunt în joc.

Rusia respinge însă acuzațiile că ar fi orchestrat o lovitură de stat în Muntenegru.

După cum notează Russia Today, ambasada Rusiei la Londra a respins ca simple alegații raportul publicat în The Telegraph, în care era subliniat rolul Moscovei în evenimentele din octombrie anul trecut. Raportul reciclează "știri false", nu se furnizează nicio dovadă , sunt simple insinuări, afirmă RT.

 

Ofensiva forțelor irakiene pentru smulgerea orașului Mosul din mâinile Statului Islamic intră azi în cea de a treia zi. Publicația irakiană Al-Bousseif, citată de Courrier International,  descrie situatia de pe teren.

Ofensiva va fi lungă și grea, iar soarta celor 750.000 de civili asediați în zona de vest a orașului îngrijorează organizațiile internaționale.

Organizația Salvați Copiii a cerut "să se facă totul" pentru a-i "proteja" pe cei 350.000 de copii din vestul orașului Mosul. "Acești copii trebuie să aleagă: fie bombele și foamea, în cazul în care  rămân, fie  execuțiile și lunetiștii, dacă încearcă să fugă."

Cucerit de Statul Islamic în iunie 2014, Mosul  a rămas ultimul bastion major al organizației teroriste în Irak. Și este locul unde liderul Abu Bakr al-Baghdadi și-a făcut singura sa apariție publică.

Jihadiști "sunt disperați" când văd elicopterele survolând zona, declară surse locale pentru AFP. Iar ei vor încerca să determine pierderi cât mai mari posibil.

Forțele irakiene sunt susținute de aeronave ale coaliției internaționale condusă de Statele Unite și, la sol, de consilieri militari americani.

Mai mult de jumătate din cei  9.000 de militari ai coaliției internaționale sunt americani.

Și, după cum apreciază experții, bătălia  se anunță dificilă și mai ales sângeroasă, pentru că presupune o cucerire casă cu casă a părții de vest a orașului.

Revista presei internaționale din 21 februarie 2017